GRILE SOCIOLOGIE-ASISTENTA SOCIALA AN1ID

ayda

GRILE...SOCIOLOGIE GENERALA :gathering:

[url=http://www.girlshare.ro/457646.2]sociologie_generala+GRILA+carmen+furtuna.pdf[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 16:57 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE...[url=http://www.girlshare.ro/457652.8]introdu :gathering:

cere+in+psihologie+anu+1.doc[/url]...

ayda · Trimis: 20/01/2009 16:59 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...SOCIOLOGIE UNIVERSALA... :gathering:

[url=http://www.girlshare.ro/457655]girlshare[1].ro_Sociologie+universala+-+rezolvare.doc[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:02 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...PARADIGME ALE CUNOASTERI SOCIALE... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457657.2]PARADIGME+ALE+CUNOASTERII+SOCIALE+cu+raspunsuri.doc[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:05 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457659.4]Grila+rezolvata+MTCS+an+univ+2007-2008+sem+I.doc[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:06 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...FILOSOFIE... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457662.7]1Filosofie+intrebari+si+raspunsuri.doc[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:08 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...LOGICA... :gathering:

[url=http://www.girlshare.ro/457664.9]girlshare[1].ro_LOGICA+++RASPUNSURI.doc[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:11 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...INFORMATICA IN SOCIOLOGIE... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457666]4informatica+tema+1.doc[/url][url=http://www.girlshare.ro/457668.2]5informatica+tema+2.doc[/url][url=http://www.girlshare.ro/457670.4]grila+informatica+nerezolvata.pdf[/url]...

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:11 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...INFORMATICA IN SOCIOLOGIE... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457666]4informatica+tema+1.doc[/url][url=http://www.girlshare.ro/457668.2]5informatica+tema+2.doc[/url][url=http://www.girlshare.ro/457670.4]grila+informatica+nerezolvata.pdf[/url]...

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:13 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...PSIHOLOGIA EDUCATIEI... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457673.7]-grile+psih+ed+an1.pdf[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:14 Titlul subiectului: GRILE...

GRILE...ENGLEZA... :gathering:

...[url=http://www.girlshare.ro/457675.9]grila+limba+franceza.pdf[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:16 Titlul subiectului: GRILA...

GRILA...

FRANCEZA...[url=http://www.girlshare.ro/457679.2]grila+limba+franceza.pdf[/url]

ayda · Trimis: 20/01/2009 17:18 Titlul subiectului: BAFTA IN SESIUNE...

[url=http://www.girlshare.ro/457682.5]iti+doresc+sa.jpg[/url][url=http://www.girlshare.ro/457685.8]wp_107359_2.jpg[/url]

ayda · Trimis: 22/01/2009 10:24 Titlul subiectului:

[url=http://www.99poze.ro/p/5d02eee88efb871090ec29ee285c75c3.jpg] GRILE SOCIOLOGIE-ASISTENTA SOCIALA AN1ID GRILE SOCIOLOGIE-ASISTENTA SOCIALA AN1ID

GRILE SOCIOLOGIE-ASISTENTA SOCIALA AN1ID GRILE SOCIOLOGIE-ASISTENTA SOCIALA AN1ID

[/url]....................va doresc.................

ayda · Trimis: 25/01/2009 00:02 Titlul subiectului:

Paradigme ale gândirii sociologice
- grila -

Ce este o paradigma sociologica?
a. O teorie
b. Un model de cunoastere
c. Un algoritm

O paradigma sociologica are o valoare explicativa de tip:
d. Universal
e. Contextual
f. Comunitar

Termenul de paradigma a fost introdus in stiinta de:
g. Auguste Comte
h. Emile Durkheim
i. Thomas Morus
j. Max Weber
k. Thomas Kuhn

Structura analitica a unei paradigme presupune:
l. Un algoritm, o ipoteza si o teza
m. O opinie, o idee si o metoda
n. Un sistem notional, o schema explicativ-interpretativa
o. Principii metodologice, un sistem de notiuni, serii teoretice si o schema explicativ-interpretativa

Notiunile specifice unei paradigme au un caracter:
p. Absurd sau corect
q. Endogen sau alogen
r. Confuz sau concret

Caracterul endogen al unei notiuni se refera la:
s. Faptul ca este imprumutata din alta stiinte
t. Faptul ca este nespecifica si inexacta
u. Specifica stiintei in care a fost dezvoltata

Ce este contextul explicativ-interpretativ?
v. Reteaua formata de relatiile dintre notiuni
w. Explicatia
x. Teoria
y. Ipoteza

Care este functia schemelor explicativ-interpretative?
z. De a formula teorii
aa. De a reduce idealul la concret
bb. De a interconecta ipotezele teoretice la realitatea concreta

Principiile metodologice ale unei paradigme reprezinta:
cc. Metodologia cercetarii
dd. Tehnici de cercetare
ee. Scheme operationale
ff. Limitele teoretice si practice ale unei metodologii

Explicatia sociologica se situeaza intr-o viziune:
gg. Materialist-stiintifica
hh. Concret-moralizatoare
ii. Ideal tipica
jj. Determinst-empirica

Sociologia comprehensiva presupune o viziune:
kk. Metafizic-comprehensiva
ll. Nomotetic-descriptiva
mm. Relativist-subiectiva
nn. Rational-Simbolica

In perspectiva sociologiei explicative natura societatii este:
oo. Informala
pp. Obiectiva
qq. Speculativa
rr. Subiectiva

Analiza cognitiva presupune:
ss. Reunirea elementelor disparate ale societatii
tt. Identificarea elementelor care alcatuiesc realitatea sociala si a relatiilor dintre ele
uu. Separarea datelor semnificative de cele abstracte

Societatea are, conform sociologiei explicative, in raport cu actorul social un caracter:
vv. Amorf
ww. Complex
xx. Determinist
yy. Incongruent

In viziunea lui Auguste Comte pozitivismul sociologic se refera la:
zz. Caracterul distinct al sociologiei in raport cu celelalte stiinte
aaa. Sociologie ca factor al progresului social
bbb. Caracterul stiintific al sociologiei

In randul paradigmelor sociologice de tip explicativ sunt:
ccc. Explicatia sociologica, behaviorismul, consensualismul
ddd. Evolutionismul, functionalismul biologic, sistemismul
eee. Structuralismul, evolutionismul, functionalismul, paradigma structural-sistemica
fff. Paradigma structural-sistemica, structuralismul, evolutionismul

Conform sociologiei explicative societatea este:
ggg. Dotata cu mecanisme de autoreglare, coeziva si consensuala, integrativa si generatoare de inegalitati sociale
hhh. Dotata cu mecanisme de autoreglare, coeziva si consecventa, interesata si generatoare de inegalitati sociale
iii. Dotata cu mecanisme de autoreglare, completa si coerenta, teleologica si limitata

Coezivitatea exprima:
jjj. Caracterul relativist al societatii
kkk. Omogenitatea sociala
lll. Complexitatea societatii
mmm. Solidaritatea sociala

Inegalitatile sociale sunt expresia:
nnn. Dezordinii sociale
ooo. Anomiei
ppp. Regulilor morale
qqq. Solidaritatii sociale
rrr. Stratificarii sociale

Care sunt functiile sociale ale sistemului normativ:
sss. Asigura schimbarea si progresul social
ttt. Asigura ordinea si integrarea sociala
uuu. Asigura ordinea si schimbarea sociala
vvv. Asigura progresul si anomia sociala

Imaginea omului in sociologia explicativa ete cea a lui:
www. Hommo faber
xxx. Hommo religiosus
yyy. Hommo economicus
zzz. Hommo sapiens

Ratiunea este:
aaaa. O facultate a fizicului omenesc
bbbb. Un epifenomen
cccc. Un idel-tip
dddd. Facultatea de cunoastere a omului

Scopurile care fac obiectul actiunii omului rational din sociologia explicativa sunt:
eeee. Propuse social
ffff. Elaborate individual
gggg. Respectabile
hhhh. Concrete

Omul are un statut ontologic in:
iiii. Sociologia explicativa
jjjj. Sociologia comprehensiva

Natura societatii in sociologia comprehensiva este de tip:
kkkk. Material
llll. Concret
mmmm. Subiectiv
nnnn. Ideal

Imaginea societatii in sociologia comprehensiva este:
oooo. Un camp de semnificatii impartasite pe fondul antagonismelor sociale
pppp. Un camp de semnificatii generat de inegalitatile sociale

O actiune logic rationala presupune:
qqqq. Acordul dintre subiect si predicat
rrrr. Acordul dintre doi sau mai multi actori sociali
ssss. Acordul dintre scopurile constient propuse si actiunea prin care acestea sunt urmarite

Rationalizarea, in sociologia comprehensiva, presupune
tttt. Economisire
uuuu. Acordul dintre scopuri si actiuni
vvvv. Restrangerea consumului
wwww. Filtrarea subiectiva a scopurilor si actiunilor

Paradigmele sociologiei comprehensive sunt:
xxxx. Sociologia actiunii si interactiunii sociale
yyyy. Sociologia comprehensiva a lui Max Weber
zzzz. Interactionismul simbolic
aaaaa. Behaviorismul

Paradigma conflictualista este de tip:
bbbbb. Explicativ
ccccc. Comprehensiv
ddddd. La limita dintre sociologia comprehensiva si sociologia explicativa

Societatea in sistemul teoretic marxist are un caracter:
eeeee. Imoral
fffff. Sistemic
ggggg. Formal
hhhhh. Informal

Activitatea sociala fundamentala in sociologia marxista este:
iiiii. Loisir-ul
jjjjj. Sportul
kkkkk. Activitatea de productie
lllll. Lectura

Raportul dintre infrastructura economica si suprastructura este de:
mmmmm. Reciprocitate
nnnnn. Inegalitate
ooooo. Echilibru
ppppp. Determinare

Conform paradigmei conflictualiste omul este:
qqqqq. Rational si perfectibil
rrrrr. Irational si imprevizibil
sssss. Creator si cooperativ
ttttt. Moral si in situație de veghe

Care sunt cauzele identificate de Aristotel ca factori in producerea unui fenomen:
uuuuu. Cauza formala si cauza eficienta
vvvvv. Cauza informala si cauza eficace
wwwww. Cauza materiala si cauza finala
xxxxx. Cauza subiectiva si cauza partiala

In ce consta problema inductiei asa cum o precizeaza D. Hume?
yyyyy. Infirmarea modelului cauzal
zzzzz. Dificultatea generalizarii unui model cauzal
aaaaaa. Neproducerea cauzei prin efect
bbbbbb. Neproducerea efectului prin cauza

Modelul cauzal este specific:
cccccc. Sociologiei explicative
dddddd. Sociologiei comprehensive
eeeeee. Relativismului sociologic

Functia principala a enuntului cauzal este:
ffffff. Predictiva
gggggg. Predicativa
hhhhhh. Coercitiva
iiiiii. Determinativa

Functia euristica a modelului explicativ se refera la:
jjjjjj. Elaborarea de eșantioane explicative
kkkkkk. Strategii algoritmice de rezolvare a unei probleme
llllll. Formularea de ipoteze teoretice
mmmmmm. Observarea realitatii

Independenta teoretica se refera la:
nnnnnn. Stabilirea ipotezei teoretice
oooooo. Stabilirea variabilei dependente
pppppp. Stabilirea contextului
qqqqqq. Stabilirea variabilei independente

Riscul de a fi corect din ratiuni false se refera la:
rrrrrr. Enuntul cauzal si modelul explicativ sunt false
ssssss. Enuntul cauzal este fals dar modelul explicativ este corect
tttttt. Enuntul cauzal este adevarat dar modelul explicativ este fals
uuuuuu. Enuntul cauzal si tiparul explicativ sunt adevarate

Factorii contextuali actioneaza:
vvvvvv. Direct asupra variabilei efect
wwwwww. Asupra variabilei endogene
xxxxxx. Asupra variabilei efect prin intermediul factorului determinant
yyyyyy. Asupra contextului

Care sunt functiile factorilor contextuali?
zzzzzz. Inhibitor in producerea variabilei efect
aaaaaaa. Facilitator in producerea variabilei efect
bbbbbbb. Inhibitor in producerea variabilei cauza
ccccccc. Facilitator in producerea variabilei cauza

Un lant cauzal canonic presupune:
ddddddd. Relatia simpla dintre variabila cauzala si variabila efect
eeeeeee. Relatia mediata dintre variabilele contextuale si variabila efect
fffffff. Serii de variabile intermediare de tip cauza-efect intre factorul determinant si variabila urmare finala

O teorie abstracta poate fi formulata sub forma de:
ggggggg. Ipoteza
hhhhhhh. Lege
iiiiiii. Opinie
jjjjjjj. Argument

Variabilele pragmatice sunt:
kkkkkkk. Strategii de elaborare a variabilei cauzale
lllllll. Strategii de actiune prin care se controleaza producerea variabilei efect
mmmmmmm. Strategii de producere a variabilelor contextuale

Teoria abstracta generala are:
nnnnnnn. Valabilitate limitata la contextul in raport cu care a fost elaborata
ooooooo. Valabilitate relativa in raportul cu contextul in care a fost elaborata
ppppppp. Valabilitate limitata la contexte asemanatoare
qqqqqqq. Valabilitate universala indiferent de context

Variabila endogena este:
rrrrrrr. Omogena
sssssss. Abstracta
ttttttt. Eterogena
uuuuuuu. Concreta
vvvvvvv. Nemijlocita

Principiul care sta la baza teoriei evolutioniste a lui H. Spencer este de natura:
wwwwwww. Abstracta
xxxxxxx. Materiala
yyyyyyy. Transcendentala
zzzzzzz. Ideala

Legile evolutiei in teoria evolutionista a lui H. Spencer sunt:
aaaaaaaa. Legea persistentei fortei si legea continuitatii miscarii
bbbbbbbb. Legea conservarii materiei si legea persistentei fortei
cccccccc. Legea miscarii de revolutie si a schimbarii sociale
dddddddd. Legea diviziunii sociale a muncii si legea persistentei istorice

Procesul prin care se asigura progresul societatii la W.W. Rostow este:
eeeeeeee. Consumul de masa
ffffffff. Investirea capitalului economic
gggggggg. Economisirea
hhhhhhhh. Reducerea consumului la strictul necesar

Cele unitatile generice ale speciei din teoria sociologica comteiana sunt:
iiiiiiii. Starea militara si dispoziția industriala
jjjjjjjj. Starea de tranzitie, a decolarii economice si a consumului de masa
kkkkkkkk. Starea teologica si cea metafizica
llllllll. Starea traditionala si starea industriala
mmmmmmmm. Starea metafizica si starea pozitiva

Care este cadrul de referinta al analizei functionale?
nnnnnnnn. Sistemul social
oooooooo. Contextul teoretic
pppppppp. Relatia cauzala
qqqqqqqq. Factorii pragmatici

In analiza functionala conceptul de finalitate exprima:
rrrrrrrr. Scopurile partiale ale sistemului
ssssssss. Orientarea activa a sistemului in vederea plăcerii cerintelor sale functionale
tttttttt. Orientarea activa a sistemului in vederea satisfacerii cerintelor functionale a substructurilor
uuuuuuuu. Schimbarea sociala in conformitate cu scopurile elementelor functionale ale sistemului

Functiile unui element intr-un sistem pot fi:
vvvvvvvv. Functii pozitive sau negative
wwwwwwww. Neutre
xxxxxxxx. Abstracte sau concrete
yyyyyyyy. Ideale

Posibilul actional consta in:
zzzzzzzz. Posibilitati uman-individuale de actiune si posibilitati uman-colective de actiune
aaaaaaaaa. Posibilitati general-abstracte de actiune si posibilitati material concrete de actiune
bbbbbbbbb. Instrumente materii si social-institutionale de a actiona si cunostinte
ccccccccc. Instrumente teoretice si individual-concrete de a actiona si capital

Delimtarea functionala presupune:
ddddddddd. Diviziunea functionala a unui sistem
eeeeeeeee. Identificarea functiilor partiale ale sistemului
fffffffff. Identificarea sistemului pornind de la functia sa generala
ggggggggg. Repartitia sarcinilor partiale ale elementelor sistemului

Structura reprezinta:
hhhhhhhhh. Un ansamblu gregar de elemente
iiiiiiiii. Totalitatea relatiilor de interdependenta ordonata dintre elementele unui sistem
jjjjjjjjj. Un ghem de functii necoordonate
kkkkkkkkk. O lege de transformare a unui sistem

Principiul conexiunii universale presupune:
lllllllll. Interdependenta dintre fenomene
mmmmmmmmm. Valabilitatea universala a unui context social
nnnnnnnnn. Interactiunea multipla dintre sistemele teoretice
ooooooooo. Interactiunea multipla dintre fenomene

Factorii structurali sunt:
ppppppppp. Abstracti si inoperabili din punct de vedere practic
qqqqqqqqq. Un parametru fundamental al unei societati
rrrrrrrrr. Un principiu activ al organizarii si dinamicii sociale
sssssssss. Un principiu activ al anomiei sociale

andreeapnt · Junior Data inscrierii: 13/Ian/2009 Mesaje: 1

ayda

SP_1_MCS_1
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Metodologia cercetarii sociologice 1

TRUE/FALSE
1) „Empiric” se refera la studierea concreta a realitatii sociale utilizând metode si tehnici specifice de cercetare A
2) Indiferent ce cercetare empirica are un fundament teoretic A
3) Modelul calitativ de cercetare sociala presupune utilizarea unor metode si tehnici strucutrale, standartizate. F
4) Cunoasterea la nivelul simtului comun este orientata din punct de vedere metodologic F
5) Cunoasterea comuna are un caracter organizat si sistematizat F
6) Cunoasterea comuna are un caracter individual, personal. A
7) Cunoasterea spontana are un caracter individual, personal A
8) Cunoasterea spontana este marcata de subiectivitatea agentului cunoasterii A
9) Cunoasterea spontana utilizeaza un limbaj riguros, standartizat F
10) Cunoasterea spontana este limitata spatial si temporar A
11) Cunoasterea stiintifica porneste de la un set de ipoteze A
12) Cunoasterea stiintifica are un caracter personal, subiectiv (în functie de anumite principii axiologice, preferinte ale cercetatorului) F
13) Cunosterea stiintifica porneste de la un set de banuieli si observatii întâmplatoare F
14) Cunoasterea stiintifica este orientata din punct de vedere metodologic A
15) Definitia nominala presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare într-o procedura de investigare concreta F
16) Definitia operationala consta în prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concreta. A
17) Operationalizarea conceptelor preupune rostirea designatului concomitent cu indicarea acestuia F
18) Operationalizarea conceptelor reprezinta procedeul prin care se decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati sociale A
19) O cercetare sociologica concreta est posibil de realizat doar daca se porneste de la
reprezentarea imagistica a conceptului în care este reflectata realitatea supusa cercetarii. F
20) Mărimile obtinute prin operationalizarea conceptelor prezinta grad mai mare de
generalitate comparativ cu conceptul de referinta F
21) În studiile exploratorii se porneste de la un numar strict de indicatori sociologici F
22) Elaborarea propriu-zisa a indicatorilor sociologici trebuie precedata de alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare si de construirea instrumentelor de recoltare a informatiilor F
23) Elaborarea propriu-zisa a indicatorilor sociologici trebuie precedata de o activitate teoretica de definire si analiza a conceptelor în care este reliefata realitatea supusa cercetarii A
24) Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor vor sta la baza construirii
instrumentelor de investigatie. A
25) În planul cercetarii ipoteza reprezinta o explicatie anticipata, plauzibila pentru a sustine o constructie teoretica ce urmeaza sa fie ulterior supusa testarii, verificarii empirice A
26) În cercetarea socio-umana vom accepta ca ipoteze empirice doar acele enunturi confirmate F
27) Ipotezele de cercetare sunt explicatii plauzibile bazate pe teorii explicative validate stiintific A
28) Ipotezele de lucru sunt explicatii întâmplatoare ce urmeaza a fi confruntate cu o serie de reflexii teoretice F
29) Metodologia implica analiza critica a elementelor care intervin în cercetare. A
30) Într-o cercetare sociologica concreta, metoda este subsumata tehnicii de cercetare. F
31) Cunoasterea stiintifica este influentata de zestrea culturala primita prin socializare. F
32) Definitia operationala este o definitie lexicala, ea se realizeaza la indice interlingvistic. F
33) Definitia nominala a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice si al cercetarii concrete si marcheaza un clipă calitativ al cunoasterii stiintifice. A
34) Definitia operationala a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice si al cercetarii concrete si marcheaza un moment calitativ al cunoasterii stiintifice. F
35) O cercetare sociologica concreta este posibil de realizat doar daca se porneste de la definirea riguroasa a domeniului supus cercetarii. A
36) Într-o cercetare sociologica concreta, între indicatori si indicatul lor se stabileste o relatie statistica. A
37) Ipotezele teoretice constituie enunturi direct testabile în cercetarea de teren. F
38) Absolut orice enunt despre relatia probabila dintre fenomene constituie ipoteza de cercetare. F
39) șablonul cantitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe
cercetare efectiva, pe înregistrare, numarare si masurare. A
40) Modelul calitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe cercetare efectiva, pe înregistrare, numarare si masurare. F
41) În cercetarea sociologica reprezentativitatea esantionului ne permite generalizarea
concluziilor la colectivitatea statistica generala. A
42) În cercetarea socio- umana concreta nu poate interveni fenomenul de serendipitate. F
43) Ipoteza de cercetare reprezinta un enunt teoretic ce este confirmat de realitate. F
44) În cercetarea sociologica concreta unei metode îi pot fi subordonate mai multe tehnici de cercetare. A
45) Cele mai frecvente caracteristici ale populatiei ce alcatuieste colectivitatea statistica
generala devin criterii de grupare în vederea construirii esantionului. A

MULTIPLE CHOICE
1) Cum definim „metodologia cercetarii sociologice”?
A. stiinta realizarii cercetarii;
B. o serie de factori social-politici implicati în viata sociala;
C. ansamblul demersurilor teoretice, tehnico-metodologice si epistemologice întreprinse de cercetator în vederea cunoasterii stiintifice a faptelor sociale;
D. stiinta metodelor.
1 A+B+C
2 A+C+D
3 B+C+D
4 A+D
2) Ce se desemneaza prin „metoda de cercetare”?
A. program de realizare a cercetarii;
B. mod de cercetare;
C. nivel teoretic al cercetarii;
D. o serie de ipoteze generale
1 A+B
2 A+D
3 B+C
4 B+C+D
3) Ce reprezinta „tehnica de cercetare”?
1 modalitate teoretica si axiologica de abordare a realitatii socio-umane
2 sistem conceptual ce sta la baza cercetarii
3 modalitate concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii
4) Cum definim nivelul teoretic al cercetarii?
1 o serie de ipoteze direct testabile, cu nivel minim de generalitate
2 studiere concreta a realitatii socila-umane
3 totalitatea metodelor si tehnicilor de cercetare
4 idei, explicatii, interpretari, ipoteze generale asupra realitatii sociale
5) Care dintre urmatorii sociologi definesc „fenomenul de serendipitate”?
1 E. Durkheim
2 A. Comte
3 R. K. Merton
4 V. Pareto
6) Ce se întelege prin „fenomenul de serendipitate”?
1 fapt regasit în ipotezele de cercetare
2 fapt aberant si neasteptat
3 fapt neasteptast, aberant si capital
7) Cunoasterea comuna se refera la :
A. credinte, explicatii, interpretari obtinute în mod spontan;
B. cunostinte obtinute prin intermediul unor metode si tehnici;
C. cunostinte obtinute fara cercetare sistematica.
1 A+C
2 A+B+C
3 C
8) Cum se numeste sociologul care afirma ca la nivelul cunoasterii comune actioneaza:
enculturatia si socializarea, ca factori ce confera acesteia u n caracter iluzoriu?
1 S. Freud
2 Henri H. Stahl
3 Dimitrie Gusti
4 Paul F. Lazarfeld
9) Numiti autorul definitiei: paradigmele sunt „exemple împartasite în comun” de catre o comunitate stiintifica
1 Raymond Boudon
2 Thomas S. Kuhn
3 Robert K. Merton
10) Cine definesteparadigmele ca fiind „limbajul în care sunt formulate teoriile”
1 Raymond Boudon
2 Thomas S. Kuhn
3 Robert King Merton
11) Paradigma operationalizarii conceptelor în cercetarea sociologica a fost elaborata de catre:
1 T. Parsons
2 M. Weber
3 P. F. Lazarfeld
4 E. Durkheim
12) Paradigma operationalizarii conceptelor cuprinde:
A. elaborarea ipotezelor de cercetare
B. reprezentarea imagistica a conceptului
C. specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor
D. delimitarea populatiei supuse cercetarii
E. alegerea indicatorilor
F. constructia indicilor emipirici
1 A+B+C+D
2 A+D+E+F
3 B+C+D+E
4 B+C+E+F
5 A+B+D+E
13) A stabili dimensiunile unui concept, în procesul operationalizarii, presupune:
1 a defini nominal conceptul;
2 a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea desemnata de conceptul respectiv;
3 a desemna „caracteristici” exprimate numeric pentru o anumita unitate sociala.
14) În schema operationala, prin identificarea variabilelor se vor identifica:
1 factorii care mentin constanti indicatorii empirici obtinuti prin operationali zare
2 factori care reprezinta caracteristici, particularitati elementare ale realitatii sociale
cercetate
3 semne direct observabile si masurabile în cercetarea de teren
4 factorii care influenteaza sau care determina schimbari pentru fiecare mărime a
conceptului operationalizat
15) Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor reprezinta:
A. semene observabile si masurabile cu susținerea carora pot fi caracterizateunitatile sociale si calitatile acestora
B. particularitate elementara a unie teme de cercetare
C. domenii teoretice ale conceptului operationalizat
1 A+B
2 A+C
3 B+C
4 A+B+C
16) În metodologia sociologica, totalitatea dimensiunilor, variabilelor si a indicatorilor unui fenomen poarta denumirea de:
1 univers statistic general
2 spatiu de atribute
3 ancheta-pilot
17) Componentele schemei operationale reprezinta.
1 caracteristicile realitatii cercetate
2 interpretari si reflexii teoretice
3 esantioane reprezentative
18) Din punct de vedere etimologic ipoteza inseamna:
1 enuntul unei explicatii temeinic verificate;
2 observatii întâmplatoare despre evenimente si fenomene sociale;
3 ceea ce se pune dedesubt, temelie, baza.
19) Ipotezele de cercetare, empirice semnifica:
A. enunturi direct testabile, verificabile empiric
B. enunturi a caror confirmare/infirmare va fi redata de datele empirice
C. enunturi generale, teoretice, indirect testabile
D. realitate sociala exterioara, obiectiva, structurata numararii si masurarii
1 A+B
2 B+C
3 C+D
4 A+D
20) Care dintre urmatoarele enunturi reprezintă ipoteze de cercetare:
A. daca sunt student atunci sunt înmatriculat la o institutie de învatamânt superior
B. daca în familie exista un climat conflictual, atunci tendinta spre devianta
comportamentala a copiilor este mare
C. cu cât nivelul de trai al populatiei scade cu atât rata comportamentelor delicvente creste
D. cu cât ma hranesc mai bine cu atât scade senzatia de foame
E. daca as locui pe Marte atunci as fi mai fericit
1 A+B
2 B+C
3 C+D
4 A+D
21) De ce în cercetarea socio-umana apare restrictia formularii ipotezelor de lucru în termenii:
„Daca A atunci B” sau „Cu cât A cu atât B”?
1 deoarece ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de generalitate (sunt
ipoteze teoretice)
2 căci ipotezele de lucru sunt formulari axiologice si epistemiologice
3 fiindcă ipotezele de lucru iau forma unor implicatii logice
22) Gruparea (stratificarea) populatiei în cercetarea sociologica se realizeaza în functie de:
A. caracteristic socio-demografice
B. caracteristici socio-profesionale
C. caracteristici estetice
D. caracteristici sociale
E. caracteristici economice
1 A+B+C+D
2 B+C+D+E
3 A+C+D+E
4 A+B+D+E
5 A+C+D+E
23) Conditia de reprezentativitate a unui esantion presupune:
A. puterea esantionului de a imită cât mai fidel structurile si caracteristicile
populatiei din care a fost extras
B. subiecti retinuti în esantion difera (sub profilul caracteristicilor socio-demografice) de universul cercetarii
C. subiectii retinuti în esantion sunt purtatorii, tuturor, sau cel putin, ale principalelor
caracteristici a populatiei totale
1 A+B
2 B+C
3 A+C
24) Într-o cercetare sociologica concreta operatia de codificare a informatiilor reprezinta:
1 operatia de reprezentare imagistica a informatiilor
2 operatia de reprezentare teoretica a informatiilor
3 operatia de reprezentare conventionala (numerica sau alfabetica) a unie informatii
25) Într-o cercetare sociologica empirica metodele si tehnicile de cercetare sunt alese de catre cercetator în functie de:
A. informatiile recoltate de la subiectii presupusi de cercetare
B. tema cercetarii
C. conceptia general-teoretica ce sta la baza
D. obiectivele specifice temei cercetate
E. ipotezele de cercetare
1 A+B+C+D
2 A+C+D+E
3 B+C+D+E
4 A+B+C+D+E
26) Prin „metodologie” se desemneaza:
1 acea stiinta care ne releva modalitatile axiologice de abordare a socialului;
2 acea stiinta care ne releva modalitatile de cunoastere spontana a unui eveniment social;
3 acea stiinta care ne releva demersurile de efectuare a cercetarii.
27) Într-o cercetare sociologica concreta, instrumentul de investigatie semnifica:
1 mijloc, cale, mod de expunere;
2 unelte, aparatura de care se foloseste cercetatorul pentru înregistrarea informatiilor;
3 modul de a actiona în efectuarea unei cercetari.
28) Termenul de paradigma poate fi definit astfel:
1 stiinta metodelor;
2 mod de cercetare;
3 model, „pattern”;
4 instrument de investigatie.
29) Cercetarea de teren propriu- zisa vizeaza:
A. adăugarea instrumentelor de recoltare a informatiilor;
B. analiza conceptelor;
C. raportul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii;
D. recoltarea informatiilor;
E. elaborarea ipotezelor de cercetare.
1 A+C+D
2 A+B+C+D
3 B+C
4 C+D+E
5 A+B+E
30) Proiectarea cercetarii presupune:
A. analiza si interpretarea informatiilor;
B. fixarea obiectivelor cercetarii;
C. contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii;
D. elaborarea ipotezelor de cercetare;
E. analiza conceptelor.
1 A+B+C
2 B+D+E
3 B+C+E
4 A+C+D
5 A+B+C+D
31) Relevanta indicatorilor în cercetarea socio- umana concreta se poate estima prin:
A. analiza puterii de discriminare;
B. analiza proceselor psihice implicate;
C. analiza statistica;
D. analiza teoretica si specificarea semnificatiei datelor ce se obtin în cercetarea concreta.
1 A+B+C
2 A+D
3 B+C
4 B+D
32) În cercetarea sociologica vom retine indicatorii care se definesc prin:
1 nivel maxim de generalitate;
2 rezistenta la schimbare sociala;
3 putere mare de discriminare.
33) În cercetarea socio- umana concreta ipotezele îndeplinesc urmatorul rol:
1 metodologic si cognitiv- explicativ;
2 metodologic si axiologic;
3 psiho-somatic.
34) În cercetarea psihosociala stabilirea colectivitatii statistice generale se face în functie de :
A. metodele cantitativ- calitative stabilite de catre cercetator;
B. natura problemei studiate;
C. tema si obiectivele cercetarii;
D. populatia supusa cercetarii.
1 A+B
2 B+C
3 C+D
4 A+B+C+D
35) Tiparul cantitativ de cercetare presupune:
A. realitate sociala exterioara, obiectiv- structurata;
B. numarare si masurare;
C. analiza biografiilor sociale;
D. tehnici nestructurate de cercetare.
1 A+B
2 A+B+C
3 C+D
4 B+D
36) În cadrul „anchetei pilot” se testeaza:
1 validitatea ipotezelor de cercetare;
2 validitatea variabilelor explanatorii;
3 validitatea instrumentelor de cercetare.
37) În procesul de codificare a informatiilor codul stabileste o corespondenta între:
1 natura cantitativa a informatiilor si cifrele atribuite;
2 nivelul teoretic si cel empiric;
3 natura calitativa a informatiilor si cifrele atribuite;
4 procesele psihosociale devenite obiect de cercetare.
38) Rolul activitatii teoretice în cercetarea sociologica este:
A. formularea de idei generale asupra realitatii sociale;
B. contact direct cu realitatea sociala;
C. formularea de ipoteze generale;
D. punerea în relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate
(interpretarea);
E. formularea de concepte complexe care orienteaza cercetatorul spre fapte interesante.
1 B+C+D+E
2 A+C+D+E
3 B+C+D
4 A+C+E
5 B+D+E
39) Functiile cercetarii empirice în dezvoltarea teoriei sunt:
A. initierea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate;
B. clarificarea conceptelor utilizate în teorie;
C. evidentierea de dimensiuni politico- economice ale vietii sociale.
D. reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;
1 A+B+C
2 B+C
3 A+B+D
4 A+B+C+D
40) În cercetarea sociologica vor fi incluse în colectivitatea statistica generala:
A. persoane cu pregatire profesionala în domeniu (sociologi);
B. persoane care sunt implicate prin activitatea practica în procesele sociale studiate;
C. analisti socio- politici;
D. persoane care detin informatii referitoare la procesele sociale studiate.
1 A+B+C
2 A+C
3 B+D
4 B+C+D
41) Ipoteza de cercetare este definita de catre Th. Caplow astfel:
1 "explicatie plauzibila pentru a sustine o constructie teoretica";
2 "enunturi confirmate prin intermediul informatiilor recoltate in cercetare";
3 "enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empirica";
4 "enuntul unei explicatii temeinic verificate".
42) Definitia operationala a conceptelor presupune:
A. descrierea partilor componente ale proceselor psiho-sociale care sunt
exprimate in conceptele ce fac obiectul cercetarii;
B. definitie lexicala, ea realizandu-se la nivel lingvistic;
C. alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare;
D. prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea
concreta;
E. rezultatul final al cercetarii concrete.
A+D

43) In metodologia cercetarii sociologice trecerea de la concepte generale la cele apropiate de concretul social se realizeaza prin:
A. sistematizarea, ordonarea, analiza si interpretarea informatiilor obtinute
in cercetarea de teren;
B. elaborarea de scheme operationale de cercetare;
C. elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici;
D. delimitarea spatiului de atribute ale conceptului in care este reflectata
realitatea supusa cercetarii.
B+C+D
44) Rolul activitatii teoretice in cercetarea sociologica este:
A. formularea de idei generale asupra realitatii sociale;
B. contact direct cu realitatea sociala;
C. formularea de ipoteze generale;
D. punerea in relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja
verificate (interpretarea).
A+C+D

YES/NO
1) Influenteaza enculturatia cunoasterea comuna? DA/Yes
2) Influenteaza socializarea cunoasterea spontana? DA/Yes

	Pagina de start a forumului SpiruHaret.MyForum.ro -> Arhiva	Ora este GMT + 3 ore
Pagina 1 din 1