branischi
Junior
Data inscrierii: 20/Ian/2008
Mesaje: 3
Localitate: bucuresti
|
 Trimis: 27/01/2008 16:43 Titlul subiectului: GRILE LICENTA 5 FR |
 |
|
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
1. Psihicul uman este un sistem:
a. static
b. probabilist
c. dinamic
d. dinamic-evolutiv
2. În concepÑia lui S. Freud, inconstientul este:
a. integral înnãscut
b. dobândit în copilãrie
c. o componentã a lui este înnãscutã, o alta dobânditã
3. Inconstientul are un conÑinut:
a. exclusiv cognitiv
b. exclusiv afectiv-emoÑional
c. mixt
METODOLOGIA CERCETÃRII SOCIOLOGICE. M.T.C.S.
1. Ce se desemneazã prin „ metodã de cercetare”?
a) limbajul în care sunt formulate teoriile;
b) program de realizare a cercetãrii;
c) mod de a acÑiona în efectuarea unei cercetãri;
d) nivel teoretic al cercetãrii;
e) o serie de ipoteze generale.
2. Ce reprezintã „tehnica de cercetare”?
a) modalitate teoreticã si axiologicã de abordare a realitãÑii socio-umane;
b) modalitate concretã de abordare a fenomenelor supuse cercetãrii;
c) stiinÑa realizãrii cercetãrii;
d) sistem conceptual ce stã la baza cercetãrii
3. “ Empiric” se referã la studierea concretã a realitãÑii sociale utilizând metode si
tehnici specifice de cercetare.
a)adevãrat
b)fals
4. Ce se înÑelege prin fenomen de „serendipitate”?
a) fapt regãsit în ipotezele de cercetare;
b) fapt aberant si neasteptat ;
c) fapt neasteptat, aberant si capital.
5. Modelul calitativ de cercetare socialã presupune utilizarea unor metode si
tehnici structurate, standardizate.
a) adevãrat
b) fals
6. Cunoasterea comunã se referã la :
a) credinÑe, explicaÑii, interpretãri obÑinute în mod spontan;
b) cunostinÑe obÑinute prin intermediul unor metode si tehnici;
c) cunostinÑe obÑinute fãrã cercetare sistematicã.
7. Cunoasterea la nivelul simÑului comun este orientatã din punct de vedere
metodologic.
a) adevãrat
b) fals
8. Cunoasterea comunã are un caracter individual, personal.
a) adevãrat
b) fals
9. Cunoasterea spontanã este marcatã de subiectivitatea agentului cunoasterii.
a)adevãrat
b)fals
10. Cunoasterea spontanã utilizeazã un limbaj riguros, standardizat.
a)adevãrat
b)fals
11. Cum se numeste sociologul care afirmã cã la nivelul cunosterii comune
acÑioneazã : enculturaÑia si socializarea, ca factori ce conferã acesteia un caracter
iluzoriu?
a) S.Freud
b) B. Berelson
c) D. Gusti
d) H.H. Stahl
e) P. Lazarsfeld.
12. Cunoasterea stiinÑificã porneste de la un set de ipoteze:
a) adevãrat
b)fals
13. Cunoasterea stiinÑificã are un caracter personal, subiectiv (în funcÑie de anumite
principii axiologice, preferinÑe ale cercetãtorului):
a) adevãrat
b) fals
14. Cunoasterea stiinÑificã este orientatã din punct de vedere metodologic.
a) adevãrat
b) fals
15. DefiniÑia nominalã presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare
într-o procedurã de investigare concretã .
a) adevãrat
b) fals
16.DefiniÑia operaÑionalã constã în prescrierea operaÑiilor empirice necesare trecerii
de la teorie la cercetarea concretã.
a) adevãrat
b) fals
17. OperaÑionalizarea conceptelor reprezintã procedeul prin care se decide dacã o
calitate poate fi atribuitã unei unitãÑi sociale.
a) adevãrat
b)fals
18. Paradigma operaÑionalizãrii conceptelor în cercetarea sociologicã a fost elaboratã
de cãtre:
a) T. Parsons
b) M.Weber
c) P.F.Lazarsfeld
d) E. Durkheim
19. Paradigma operaÑionalizãrii conceptelor cuprinde:
a) elaborarea ipotezelor de cercetare;
b) reprezentarea imagisticã a conceptului;
c) specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor;
d) delimitarea populaÑiei supuse cercetãrii;
e) alegerea indicatorilor;
f) construcÑia indicilor empirici.
20. A stabili dimensiunile unui concept, în procesul operaÑionalizãrii, presupune:
a)a defini nominal conceptul;
b)a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea
desemnatã de conceptul respectiv;
c)a desemna „caracteristici” exprimate numeric pentru o anumitã unitate
socialã.
21. În schema operaÑionalã, prin identificarea variabilelor, se vor identifica:
a) factorii care menÑin constanÑi indicatorii empirici obÑinuÑi prin
operaÑionalizare;
b) factori care reprezintã caracteristici, particularitãÑi elementare ale
realitãÑii sociale cercetate;
c) semne direct observabile si mãsurabile în cercetarea de teren;
d) factorii care influenÑeazã sau care determinã schimbãri pentru fiecare
dimensiune a conceptului operaÑionalizat.
22. Indicatorii obÑinuÑi prin operaÑionalizarea conceptelor reprezintã:
a) semne observabile si mãsurabile cu susținerea cãrora pot fi caracterizate
unitãÑile sociale si calitãÑile acestora;
b) particularitate elementarã a unei teme de cercetare;
c) domenii teoretice ale conceptului operaÑionalizat.
23. În metodologia sociologicã, totalitatea dimensiunilor, variabilelor si a
indicatorilor unui fenomen poartã denumirea de:
a) univers statistic general;
b) spaÑiu de atribute;
c) anchetã- pilot.
24. Componentele schemei operaÑionale reprezintã:
a) esantioane reprezentative;
b) interpretãri si reflexii teoretice;
c) caracteristicile realitãÑii cercetate;
d) totalitatea informaÑiilor recoltate în cercetare.
25. Indicatorii obÑinuÑi prin operaÑionalizarea conceptelor vor sta la baza construirii
instrumentelor de investigaÑie.
a) adevãrat;
b) fals.
26. Din punct de vedere etimologic ipoteza inseamnã:
a) enunÑul unei explicaÑii temeinic verificate;
b) observaÑii întâmplãtoare despre evenimente si fenomene sociale;
c) construcÑia indicilor empirici.
d) ceea ce se pune dedesubt, temelie, bazã.
27. În planul cercetãrii concrete ipoteza reprezintã o explicaÑie anticipatã, plauzibilã
pentru a susÑine o construcÑie teoreticã, ce urmeazã sã fie ulterior supusã testãrii,
verificãrii empirice.
a) adevãrat;
b) fals.
28. Ipotezele de cercetare semnificã:
a) enunÑuri direct testabile, verificabile empiric;
b) enunÑuri generale, teoretice, indirect testabile;
c) credinÑe, explicaÑii, interpretãri obÑinute în mod spontan;
d) enunÑuri a cãror confirmare / infirmare va fi redatã de datele empirice;
e) realitatea socialã exterioarã, obiectivã, structuratã, ce urmeazã a fi
supusã numãrãrii si mãsurãrii.
29. Care dintre urmãtoarele enunÑuri reprezintă ipoteze de cercetare?
a) Dacã as locui pe Marte atunci as fi mai fericit.
b) Cu cât mã hrãnesc mai bine cu atât scade senzaÑia de foame.
c) Cu cât nivelul de trai al populaÑiei scade cu atât rata comportamentelor
delincvente creste.
d) Dacã în familie existã un climat conflictual, atunci tendinÑa spre
devianÑã comportamentalã a copiilor este mare.
e) Dacã sunt student atunci sunt înmatriculat la o instituÑie de învãÑãmânt
superior.
30. De ce în cercetarea socio- umanã apare restricÑia formulãrii ipotezelor de lucru în
termenii: „Dacã A atunci B” sau „Cu cât A cu atât B” ?
a) pentru că ipotezele de lucru iau forma unor implicaÑii logice.
b) deoarece ipotezele de lucru sunt formulãri axiologice si epistemologice;
c) căci ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de
generalitate (sunt ipoteze teoretice);
31. Ipotezele de cercetare sunt explicaÑii plauzibile care urmeazã a fi verificate prin
faptele de observaÑie.
a) adevãrat;
b) fals.
32. Gruparea (stratificarea) populaÑiei în cercetarea sociologicã se realizeazã în
funcÑie de:
a) Caracteristici socio- demografice;
b) Caracteristici socio- profesionale;
c) Caracteristici estetice;
d) Caracteristici sociale;
e) Caracteristici economice.
33. CondiÑia de reprezentativitate a unui esantion presupune:
a) opinii, pãreri, atitudini ale populaÑiei în raport cu tema si obiectivele
cercetãrii;
b) tăria esantionului de a imită cât mai fidel structurile si
caracteristicile populaÑiei din care a fost extras;
c) subiecÑii reÑinuÑi în esantion diferã (sub aspectul caracteristicilor sociodemografice
) de universul cercetãrii;
d) subiecÑii reÑinuÑi în esantion sunt purtãtorii tuturor, sau, cel puÑin, ale
principalelor caracteristici a populaÑiei totale.
34. Într-o cercetare sociologicã concretã operaÑia de codificare a informaÑiilor
reprezintã:
a) operaÑia de reprezentare imagisticã a informaÑiilor;
b) operaÑia de reprezentare teoreticã a informaÑiilor;
c) operaÑia de reprezentare convenÑionalã (numericã sau alfabeticã) a unei
informaÑii.
35. Într-o cercetare sociologicã concretã metodele si tehnicile de cercetare sunt alese
de cãtre cercetãtor în funcÑie de :
a) informaÑiile recoltate de la subiecÑii presupusi de cercetare;
b) tema cercetãrii;
c) concepÑia general teoreticã ce stã la baza cercetãrii;
d) obiectivele specifice temei cercetate;
e) ipotezele de cercetare.
36. Prin „metodologie” se desemneazã:
a. acea stiinÑã care ne relevã modalitãÑile axiologice de abordare a socialului;
b. acea stiinÑã care ne relevã modalitãÑile de cunoastere spontanã a unui
eveniment social;
c. acea stiinÑã care ne relevã demersurile de efectuare a cercetãrii.
37. Într-o cercetare sociologicã concretã, instrumentul de investigaÑie semnificã:
a)mijloc, cale, mod de expunere;
b)unelte, aparaturã de care se foloseste cercetãtorul pentru înregistrarea
informaÑiilor;
c)modul de a acÑiona în efectuarea unei cercetãri.
38. Termenul de paradigmã poate fi definit astfel:
a)stiinÑa metodelor;
b)mod de cercetare;
c)model, „pattern”;
d)instrument de investigaÑie.
39. Cercetarea de teren propriu- zisã vizeazã:
a) aplicarea instrumentelor de recoltare a informaÑiilor;
b)analiza conceptelor;
c) contactul direct dintre cercetãtor si realitatea supusã cercetãrii;
d) recoltarea informaÑiilor;
e) elaborarea ipotezelor de cercetare.
f) etape de proiecÑie a cercetãrii;
40. Proiectarea cercetãrii presupune:
a)analiza si interpretarea informaÑiilor;
b)fixarea obiectivelor cercetãrii;
c)contactul direct dintre cercetãtor si realitatea supusã cercetãrii;
d)elaborarea ipotezelor de cercetare;
e)analiza conceptelor.
41. DefiniÑia operaÑionalã a conceptelor presupune:
a) rezultatul final al cercetãrii concrete;descrierea pãrÑilor ingrediente ale
proceselor psiho-sociale care sunt exprimate în conceptele ce fac obiectul
cercetãrii;
b) definiÑie lexicalã, ce se realizeazã la nivel interlingvistic;
c) alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare;
d) prescrierea operaÑiilor empirice necesare trecerii de la teorie la
cercetarea concretã;
e) rezultatul final al cercetãrii concrete.
42.RelevanÑa indicatorilor în cercetarea socio- umanã concretã se poate estima prin:
a)analiza puterii de discriminare;
b)analiza proceselor psihice implicate;
c)analizã statisticã;
d)analizã teoreticã si specificarea semnificaÑiei datelor ce se obÑin în
cercetarea concretã.
43. În cercetarea sociologicã vom reÑine indicatorii care se definesc prin:
a) nivel maxim de generalitate;
b) rezistenÑã la schimbare socialã;
c) observaÑii, interpretãri si explicaÑii nesistematice;
d) vigoare mare de discriminare.
44. În metodologia cercetãrii sociologice trecerea de la concepte generale la cele
apropiate de concretul social se realizeazã prin:
a) sistematizarea, ordonarea, analiza si interpretarea informaÑiilor obÑinute
în cercetarea de teren;
b) elaborarea de scheme operaÑionale de cercetare;
c) elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici;
d) delimitarea spaÑiului de semnale (calitãÑi) ale conceptului în care este
reflectatã realitatea supusã cercetãrii.
45.În cercetarea socio- umanã concretã ipotezele îndeplinesc urmãtorul rol:
a) metodologic si cognitiv- explicativ;
b) metodologic si axiologic;
c) subiectiv –obiectiv, individual –social;
d) psiho-somatic.
46.În cercetarea psihosocialã stabilirea colectivitãÑii statistice generale se face în
funcÑie de :
a)metodele cantitativ- calitative stabilite de cãtre cercetãtor;
b)natura problemei studiate;
c)tema si obiectivele cercetãrii;
d)populaÑia supusã cercetãrii.
47.Modelul cantitativ de cercetare presupune:
a)realitate socialã exterioarã, obiectiv- structuratã;
b)numãrare si mãsurare;
c)analiza biografiilor sociale;
d)tehnici nestructurate de cercetare.
48.Modelul cantitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist:
pe cercetare efectivã, pe înregistrare, numãrare si mãsurare.
a)adevãrat;
b)fals.
49. Modelul calitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist:
pe cercetare efectivã, pe înregistrare, numãrare si mãsurare.
a)adevãrat;
b)fals.
50.În cadrul „anchetei pilot” se testeazã:
a)validitatea ipotezelor de cercetare;
b)validitatea variabilelor explanatorii;
c)validitatea instrumentelor de cercetare.
51.În cercetarea sociologicã reprezentativitatea esantionului ne îngăduie generalizarea
concluziilor la colectivitatea statisticã generalã.
a)adevãrat;
b)fals.
52.În procesul de codificare a informaÑiilor codul stabileste o corespondenÑã între:
a)natura cantitativã a informaÑiilor si cifrele atribuite;
b)nivelul teoretic si cel empiric;
c)natura calitativã a informaÑiilor si cifrele atribuite;
d)procesele psihosociale devenite obiect de cercetare.
53.În cercetarea sociologicã concretã unei metode îi pot fi subordonate mai multe
tehnici de cercetare.
a)adevãrat;
b)fals.
54.Rolul activitãÑii teoretice în cercetarea sociologicã este:
a)formularea de idei generale asupra realitãÑii sociale;
b)contact direct cu realitatea socialã;
c)formularea de ipoteze generale;
d)punerea în relaÑie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate
(interpretarea);
e)formularea de concepte complexe care orienteazã cercetãtorul spre fapte
interesante.
55.FuncÑiile cercetãrii empirice în dezvoltarea teoriei sunt:
a) iniÑierea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate;
b) reprezentarea imagisticã a conceptului în care este reflectatã realitatea
supusã cercetãrii;
c) clarificarea conceptelor utilizate în teorie;
d) evidenÑierea de dimensiuni politico- economice ale vieÑii sociale.
e) reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;
56. În cercetarea sociologicã vor fi incluse în colectivitatea statisticã generalã:
a)persoane cu pregãtire profesionalã în domeniu (sociologi);
b)persoane care sunt implicate prin activitatea practicã în procesele sociale
studiate;
c)analisti socio- politici;
d)persoane care deÑin informaÑii referitoare la procesele sociale studiate;
e) persoane cu pregãtire în domeniul statisticii sociale.
57.Cele mai frecvente caracteristici ale populaÑiei ce alcãtuieste colectivitatea
statisticã generalã devin criterii de grupare în vederea construirii esantionului.
a)adevãrat;
b)fals.
58. Cercetarea sociologicã concretã presupune:
a) aplicarea unor metode si tehnici specifice de recoltare a informaÑiilor;
b) observarea directã a realitãÑii sociale;
c) aplicarea unor metode specifice de prelucrare si analizã a informaÑiilor;
59. În obiectul de cercetare al unei anchete sociologice intrã:
a) speculaÑii teoretice.
b) opinii, comportamente ale oamenilor;
c) aspiraÑii, trebuinÑe, motivaÑii ale conduitelor oamenilor;
d) enunÑuri generale, teoretice, indirect testabile;
e) caracteristici socio-demografice;
f) caracteristici ale mediului social si modului de viaÑã al oamenilor.
60. Metoda anchetei sociologice permite cercetãtorului:
a) descrierea faptelor sociale cercetate;
b) analizã pur speculativã;
c) tipologizarea faptelor sociale;
d) cunoasterea spontanã a faptelor sociale;
e) verificarea ipotezelor de cercetare;
f) oferirea de explicaÑii cauzale, teoretice;
g) oferirea de explicaÑii subiective.
61. Ancheta sociologicã este o metodã de cercetare pur calitativã.
a) adevãrat;
b) fals.
62. Scopul realizãrii unei anchetei sociologice este acela de a identifica fenomenul
de serendipitate.
a) adevãrat;
b) fals.
63. Adăugarea anchetei sociologice presupune:
a) cunoasterea stiinÑificã a realitãÑii sociale;
b) proces de influenÑare, instruire a subiecÑilor investigaÑi;
c) formularea unor prejudecãÑi asupra realitãÑii studiate;
d) cunoasterea spontanã a realitãÑii sociale.
64. Ancheta sociologicã permite întrebuințarea tehnicilor de codificare, scalare, analizã,
prelucrare a informaÑiilor.
a) adevãrat;
b) fals.
65. InformaÑiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic.
a) adevãrat,
b) fals.
66. Cercetãrile bazate pe anchete sociologice permit cercetãtorului:
a) confirmarea ipotezelor de lucru;
b) explicaÑii cauzale si teoretice;
c) verificarea ipotezelor de cercetare.
67. Ancheta sociologicã semnificã :
a) sistem conceptual cu care opereazã sociologia;
b) metodã de cercetare;
c) ipoteza (ipotezele) de cercetare;
d) dispozitiv de investigaÑie.
68. Factorii de distorsiune, în cadrul anchetei sociologice, sunt determinaÑi de:
a) subiectul anchetat;
b) operatorii de anchetã;
c) esantionare gresitã;
d) instrumente de anchetã gresit elaborate;
e) formalizarea excesivã a chestionarelor.
69. În cadrul anchetei sociologice coeficientul de eroare datorat subiectivitãÑii
populaÑiei investigate (tolerat în cadrul sondajului de opinie publicã) este depãsit prin
a) ponderea crescândã a modalitãÑilor interogative de culegere a
informaÑiilor;
b) confruntarea opiniilor cu faptele pe care le reflectã;
c) intermediul întrebãrilor de date factuale din chestionar;
d) surse complementare de informare: observaÑie sau analizã documentarã.
70. Ancheta sociologicã foloseste doar chestionarul, ca instrument de investigaÑie.
a) adevãrat;
b) fals.
71. Specificul sondajului de opinie publicã este dat de faptul cã:
a) îsi propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le
determinã;
b) se opreste la date de ordin subiectiv;
c) permite recoltarea rapidã de a informaÑiilor;
d) vizeazã studiul opiniilor.
72. Specificul sondajului de opinie publicã este dat de faptul cã:
a) stratificã opiniile populaÑiei în raport cu diferite variabile sociodemografice;
b) nu se realizeazã pe populaÑii reprezentative din punct de vedere statistic;
c) tolereazã erori datorate subiectivitãÑii umane;
d) se realizeazã pe populaÑii reprezentative din punct de vedere statistic;
e) tolereazã erori inevitabile de recoltare si prelucrare a informaÑiilor.
73. Ancheta sociologicã are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativã.
a) adevãrat;
b) fals.
74. Ancheta sociologicã si sondajul de opinie publicã nu se diferenÑiazã sub aspect
metodologic.
a) adevãrat;
b) fals.
75. Cercetarea sociologicã concretã reprezintã genul proxim pentru ancheta
sociologicã.
a) adevãrat;
b) fals.
76. O investigaÑie care se fundamenteazã pe experiment poate fi identificatã cu
ancheta sociologicã.
a) adevãrat;
b) fals.
77. Instrumentele de investigaÑie specifice sondajului de opinie publicã sunt:
a) interviul nestandardizat, nestructurat;
b) ghidul de interviu;
c) observaÑia;
d) experimentul;
e) chestionarul;
f) analiza documentarã.
78. Ancheta sociologicã utilizeazã observaÑia si analiza documentarã, ca surse
complementare de informare.
a) adevãrat;
b) fals.
79. Ancheta pe bazã de chestionar are un caracter standardizat.
a) adevãrat;
b) fals.
80. Întrebãrile din cadrul chestionarului sociologic sunt construite în funcÑie de:
a) opiniile, atitudinile, comportamentul subiecÑilor;
b) tema si obiectivele cercetãrii;
c) ipotezele cercetãrii;
d) informaÑiile rezultate din analiza statisticã;
e) indicatorii obÑinuÑi prin analiza operaÑionalã;
81. În cadrul chestionarului întrebãrile au funcÑia de :
a) paradigme;
b) indicatori cu ajutorul cãrora au fost definite operaÑional conceptele;
c) principii axiologice;
d) principii metodologice.
82. Prin intermediul chestionarului se urmãreste:
a) descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital;
b) descrierea obiectivã a realitãÑii sociale;
c) testarea ipotezelor de cercetare;
d) analiza subiectivã a unei realitãÑi sociale.
83. Întrebãrile dintr-un chestionar au funcÑia de stimuli declansatori de
comportamente verbale sau nonverbale.
a) adevãrat;
b) fals.
84. Chestionarele de date factuale vizeazã:
a) opinii, motivaÑii, atitudini, comportamente ale oamenilor;
b) fapte si situaÑii ce nu pot fi observate direct;
c) vârsta, sexul, locul de nastere, starea civilã, domiciliul, profesia, studiile
etc.
85. În investigarea fenomenelor socioumane nu existã chestionare care sã nu
cuprindã întrebãri factuale.
a) adevãrat;
b) fals.
86. Chestionarele de date factuale sunt:
a) chestionare de tip administrativ;
b) chestionare speciale;
c) chestionare de opinie;
d) chestionare omnibus.
87. Întrebãrile de date factuale pot fi grupate în întrebãri de cunostinÑe si întrebãri de
identificare.
a) adevãrat;
b) fals.
88. Este recomandabil ca, într-un chestionar, întrebãrile de identificare (sau de
clasificare) sã fie plasate:
a) la începutul chestionarului;
b) la mijlocul chestionarului;
c) la sfârsitul chestionarului.
89. Întrebãrile de identificare au o importanÑã deosebitã în structura chestionarului
deoarece stau la baza:
a) analizei si interpretãrii informaÑiilor;
b) etapelor de proiecÑie a cercetãrii;
c) stratificãrii opiniilor în raport de variabilele socio-demografice;
d) construirii indicatorilor definiÑionali si a ipotezelor de cercetare.
90. Chestionarul de opinie se referã la:
a) caracteristicile socio-demografice ale populaÑiei cercetate;
b) fapte si situaÑii obiective;
c) fapte care nu pot fi observate în mod direct.
91. În cadrul chestionarului o singurã întrebare va permite cercetãtorului stabilirea
opiniei indivizilor faÑã de problemele sociale puse în discuÑie.
a) adevãrat;
b) fals.
92. Chestionarele unice reprezintã:
a) chestionare axate pe mai multe teme de cercetare;
b) chestionare de opinie;
c) chestionare axate pe o singurã temã de cercetare;
d) chestionare de tip administrativ;
93. Chestionarul „omnibus” reprezintã :
a) chestionare precodificate;
b) chestionare axate pe mai numeroase teme de cercetare;
c) chestionare axate pe o singurã temã de cercetare;
d) chestionare cu întrebãri scalate.
94. Superioritatea chestionarelor „omnibus” rezultã din faptul cã
a) pun în evidenÑã un fapt sau fenomen social;
b) surprind interacÑiunea faptelor sociale cercetate.
95. Chestionarele cu întrebãri închise presupun:
a) libertatea subiectului intervievat în formularea rãspunsului;
b) rãspunsul subiectului trebuie sã se încadreze într-una din categoriile
propuse de cercetãtor;
c) întrebãri la care variantele posibile de rãspuns sunt dinainte fixate.
96. Întrebãrile închise dintr-un chestionar faciliteazã prelucrarea si analiza statisticã a
informaÑiilor.
a) adevãrat;
b) fals.
97. Inconvenientul major al întrebãrilor închise, în cadrul chestionarului, este
determinat de:
a) operaÑiile de postcodificare a rãspunsurilor;
b) consemnarea dificilã a rãspunsurilor;
c) sugestibilitatea pe care o implicã prezentarea precodificatã a
rãspunsurilor.
98. Avantajele chestionarelor cu întrebãri închise sunt date de:
a) usurinÑã în consemnarea rãspunsurilor;
b) bogãÑia informaÑiilor ce se obÑin;
c) permit infuzarea unor chestionare cu mai mulÑi itemi;
d) nu existã riscul sugestibilitãÑii rãspunsurilor;
e) usurinÑã în alegerea rãspunsurilor din fracțiune subiecÑilor.
99. Întrebãrile deschise din chestionar pun în evidenÑã opinii bine cristalizate si
consolidate.
a) adevãrat;
b) fals.
100. Întrebãrile închise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonrãspunsuri
decât întrebãrile deschise.
a) adevãrat;
b) fals.
101. Avantajele chestionarelor cu întrebãrilor deschise, sunt:
a) sãrãcia informaÑiilor care se obÑin prin utilizarea acestor întrebãri;
b) usurinÑã în consemnarea rãspunsurilor;
c) evitarea erorilor generate de operaÑiile de postcodificare a rãspunsurilor;
d) nu existã riscul sugestibilitãÑii rãspunsurilor;
e) obÑinerea unor informaÑii bogate asupra temelor abordate;
102. Întrebãrile deschise dintr-un chestionar presupun operaÑii de codificare ulterioarã
a rãspunsurilor.
a) adevãrat;
b) fals.
103. Avantajele chestionarelor autoadministrate sunt:
a) asigurã spontaneitatea rãspunsurilor;
b) se eliminã efectul de interviu;
c) asigurã nivel superior de concentrare a subiecÑilor asupra rãspunsurilor;
d) asigurarea reprezentativitãÑii esantionului calculat.
104. Chestionarele postale permit folosirea unor chestionare cu mai mulÑi itemi.
a) adevãrat;
b) fals.
105. Prin utilizarea chestionarelor postale în cercetarea sociologicã se garanteazã
caracterul personal si individual al rãspunsurilor.
a) adevãrat;
b) fals.
106. Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de anchetã
presupune:
a) costuri reduse;
b) posibilitatea apariÑiei fenomenului de supra-sondare,
c) eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de anchetã,
d) posibilitatea înregistrãrii unor date de observaÑie.
107. Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor presupune:
a) obÑinerea unor rate mari de rãspunsuri;
b) se asigurã spontaneitatea rãspunsurilor;
c) timp redus de desfãsurare a anchetei.
108. Un bun operator de anchetã trebuie sã respecte o înșiruire de aspecte:
a) sã respecte succesiunea întrebãrilor;
b) sã obÑinã cu orice preÑ rãspunsuri;
c) sã înregistreze fidel rãspunsurile;
d) sã nu manifeste empatie;
e) sã intervieveze numai subiecÑii cuprinsi în esantion.
109. În cadrul chestionarelor administrate prin intermediul operatorilor de anchetã,
comunicarea dintre operator si subiectul intervievat este numitã „mod nenatural de
comunicare” datoritã faptului cã
a) în cadrul acestei comunicãri feed-back-ul este diminuat;
b) mesajul este înregistrat în scris;
c) în comunicare nu se manifestã retroacÑiunea.
110. În structura chestionarului, întrebãrile de trecere au funcÑia:
a) de pregãtire a unui stimul ce urmeazã sã acÑioneze în structura
chestionarului;
b) de a opri trecerea unor categorii de subiecÑi la unele întrebãri ulterioare;
c) de a provoca explicaÑii în raport cu unele opinii exprimate.
111. Întrebãrile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea
unor categorii de subiecÑi la unele întrebãri ulterioare.
a) adevãrat;
b) fals.
112. Întrebarea filtru, din structura chestionarului, este o întrebare de contact cu
subiectul intervievat.
a) adevãrat;
b)fals.
113. Întrebãrile filtru, din structura chestionarului au urmãtoarea funcÑie:
a) de a destinde subiectul;
b) de a marca în structura chestionarului apariÑia unei noi grupe de întrebãri
referitoare la o altã problemã,
c) de a opri trecerea unor categorii de subiecÑii la întrebãrile succesive;
d) de a provoca explicaÑii în raport cu diferitele opinii exprimate.
114. Efectul „halo”, din structura chestionarului, presupune:
a) trecerea de la general, la particular ( se realizeazã o trecere fireascã
pentru punerea unei întrebãri personale);
b) contaminarea rãspunsurilor datorate, în special, asezãrii întrebãrilor;
c) subiectul anchetat este ajutat sã dea rãspunsul la o întrebare care vizeazã
generalul.
115. În cadrul chestionarului regãsim atât întrebãri de tip inductiv (de la particular la
general), cât si de tip deductiv (de la general la particular).
a) adevãrat;
b) fals.
116. Mărimea chestionarului trebuie mãsuratã în
a) timpul necesar completãrii chestionarului;
b) numãrul de întrebãri;
c) calitatea de a alege indicatorii relevanÑi cercetãrii;
117. Ancheta pe bazã de interviu presupune:
a) comunicarea verbalã obisnuitã;
b) obÑinerea de informaÑii verbale;
c) testarea ipotezelor de cercetare.
118. Scopul în care este întrebuințat interviul în stiinÑele socio-umane, este:
a) de recoltare a unor informaÑii suplimentare celor obÑinute prin alte
metode si tehnici;
b) de recoltare a informaÑiilor în vederea testãrii ipotezelor;
c) de recoltare a unor informaÑii ce vor permite formularea unor ipoteze
(scop explorator).
119. În cadrul interviului sociologic, elementul fundamental îl reprezintã:
a) principiile axiologice ale cercetãtorului;
b) convorbirea;
c) fenomenul de serendipitate.
120. Interviul nondirectiv este:
a) interviu în profunzime;
b) interviu structurat, standardizat;
c) interviu pe bazã de ghid de interviu;
d) interviu nedirecÑionat de cãtre operator.
121. Interviul focalizat presupune investigaÑia unor teme si ipoteze de cercetare
stabilite de cãtre cercetãtor.
a) adevãrat;
b) fals.
122. În scop explorator, în prima fazã a cercetãrii, poate fi utilizat interviul
standardizat, structurat.
a) adevãrat,
b) fals.
123. În cadrul interviului sociologic relaÑia dintre operatorul de interviu si subiectul
intervievat nu este simetricã deoarece.
a) subiectul intervievat acÑioneazã asupra operatorului de interviu prin
întrebãri care determinã rãspunsuri;
b) rolurile dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu sunt
intersanjabile;
c) sensul transmiterii infirmaÑiilor nu poate fi schimbat.
124. Interviul sociologic este un tip de interacÑiune socialã.
a) adevãrat;
b) fals.
125. Interviul sociologic de tip directiv presupune:
a) se cer informaÑii în legãturã cu problemele de cercetare;
b) volum mare de informaÑii centrate pe persoana intervievatã;
c) volum mare de informaÑii centrate pe problema de studiu;
d) abordeazã teme si ipoteze de cercetare dinainte stabilite;
e) convorbirea este focalizatã pe experienÑa subiecÑilor intervievaÑi în
situaÑia analizatã.
126. Interviul de grup presupune formularea unui rãspuns care exprimã opinia de
grup.
a) adevãrat;
b) fals.
127. Analiza documentelor sociale constituie o metodã complementarã de
investigaÑie sociologicã.
a) adevãrat;
b) fals.
128. Recensãmântul populaÑiei reprezintã:
a) formã de observare statisticã;
b) document cifric public oficial;
c) document cifric personal oficial.
129. Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale în cercetarea sociologicã
surprinde:
a) ambivalenÑa subiectiv-obiectiv, individual-social;
b) ambivalenÑa comprehensiune- explicaÑie;
c) date de ordin statistic.
130. În cercetarea sociologicã axatã pe studiul documentelor personale trebuie sã se
respecte urmãtoarele cerinÑe metodologice:
a) adaptare la tema cercetãrii;
b) adaptare la chestionar;
c) fidelitate si validitate;
d) reprezentativitate;
e) numãr necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetãrii.
131. Scopul în care sunt utilizate biografiile sociale în cercetarea sociologicã:
a) ca bazã intuitivã, pentru elaborarea ipotezelor în faza iniÑialã a cercetãrii;
b) ca sursã principalã de informaÑii;
c) ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor;
d) ca instrument fundamental al tehnicii interviului;
e) ca metodã complementarã, alãturi de alte metode si tehnici.
132. În cercetarea socio-umanã biografia socialã este utilizatã ca alternativã
metodologicã, nu doar ca sursã de informare.
a) adevãrat;
b) fals.
133. Analiza conÑinutului comunicãrii apare ca reacÑie la:
a) utilizarea chestionarului si interviului;
b) modul subiectiv de analizã al documentelor personale;
c) modul subiectiv de analizã al criticii literare.
134. Analiza conÑinutului comunicãrii se opreste la descrierea comunicãrii fãrã sã-si
propunã testarea ipotezelor.
a) adevãrat;
b) fals.
135. Analiza conÑinutului comunicãrii oferã probabilitatea de cuantificare a
documentelor scrise.
a) adevãrat;
b) fals.
136. Analiza conÑinutului comunicãrii presupune doar analiza conÑinutului manifest
al comunicãrii.
a) adevãrat;
b) fals.
137. Analiza conÑinutului comunicãrii reprezintã:
a) descrierea obiectivã si sistematicã a comunicãrii;
b) comunicarea directã, face-to-face dintre operator si subiect;
c) o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativã a comunicãrii;
d) analiza comunicãrii verbale si nonverbale.
138. Scopul analizei conÑinutului comunicãrii este identificarea, descrierea obiectivã
si sistematicã a conÑinutului manifest si/sau latent al comunicãrii.
a) adevãrat;
b) fals.
139. DiferenÑa specificã dintre analiza conÑinutului comunicãrii si alte metode si
tehnici o constituie faptul cã:
a) sunt analizate deosebite documente sociale;
b) se ajunge la interpretãri si explicaÑii diferite;
c) întregul conÑinut al comunicãrii se clasificã în categorii de analize.
140. Unitatea de înregistrare, din cadrul analizei conÑinutului comunicãrii reprezintã:
a) parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de
analizã
b) parte din comunicare ce urmeazã a fi caracterizatã si introdusã într-una
din categoriile schemei de analizã;
c) un element al analizei conÑinutului care are funcÑie de cuantificare.
141. Unitatea de context din cadrul analizei conÑinutului comunicãrii este mai micã
sau cel mult egalã cu unitatea de înregistrare.
a) adevãrat;
b) fals.
142. Unitatea de context din cadrul analizei conÑinutului comunicãrii reprezintã:
a) o serie de „categorii standard” de analizã;
b) tema si obiectivele cercetãrii;
c) parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea unitãÑii de
înregistrare;
d) parte din comunicare ce ne permite alegerea unitãÑilor de analizã si a
schemei de categorii.
143. Unitatea de numãrare din cadrul analizei conÑinutului comunicãrii are
urmãtoarele funcÑii:
a) de cuantificare;
b) de a stabili orientarea pozitivã/negativã/neutrã a unitãÑii de înregistrare;
c) de a exprima cantitativ unitãÑile de înregistrare si de context;
d) de a transforma “datele brute” ale unui text în categorii de analizã.
144. Caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplinescã categoriile de analizã utilizate
în cadrul analizei conÑinutului comunicãrii sunt:
a) sã fie pertinente;
b) sã fie cuantificabile;
c) sã fie exclusive;
d) sã fie exhaustive;
e) sã fie complementare;
f) sã fie obiective.
145. Categoriile de analize elaborate în cadrul analizei conÑinutului comunicãrii sunt
stabilite în funcÑie de :
a) rezultatele cercetãrii;
b) materialul analizat;
c) metodele si tehnicile de cercetare;
d) ipotezele de cercetare.
146. Analiza conÑinutului comunicãrii impune esantionarea atunci îndată ce se realizeazã
analiza documentelor personale sau conÑinutul unui produs de ziar
a) adevãrat;
b) fals.
147. În cadrul analizei conÑinutului comunicãrii, analiza frecvenÑelor presupune:
a) determinarea cantitativã a unitãÑilor de înregistrare;
b) determinarea calitativã a unitãÑilor de înregistrare;
c) frecvenÑa de apariÑie a unitãÑilor de numãrare în cadrul comunicãrii;
d) frecvenÑa de apariÑie a unitãÑilor de înregistrare în categoriile de analizã.
148. În cadrul analizei conÑinutului comunicãrii analiza tendinÑei evidenÑiazã
orientarea pozitivã, negativã sau neutrã, în raport cu o anumitã temã, a celui ce
transmite mesajul.
a) adevãrat;
b) fals.
149. Prin validitatea analizei conÑinutului comunicãrii se urmãreste:
a) relevanÑa caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetãrii;
b) elaborarea corectã a categoriilor de analizã;
c) elaborarea corectã a ghidului de interviu;
d) identificarea corectã a unitãÑilor de analizã.
150. Cercetari sociologice concrete, care sã se fundamenteze pe metoda observaÑiei
sociologice si sã fievalorificate sub formã de “monografii sociologice“ în România au
fost realizate:
a) Spiru Haret
b) Petre Andrei
c) Anton GolopenÑia
d) Dimitrie Gusti
e) Constantin Rãdulescu Motru.
151. ObservaÑia stiinÑificã trebuie sã utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar
dacã prin seredipitate se pot formula ipoteze noi.
a) adevãrat;
b) fals.
152. Cercetarea sociologicã concretã bazatã pe metoda observaÑiei se caracterizeazã
prin:
a) se limiteazã la esantioane mici;
b) interpretãrile statistice si cuantificarea se pot realiza într-o micã mãsurã;
c) nu necesitã calificare profesionalã a celui care o aplicã.
153. ObservaÑia stiintificã prezintã urmãtoarele caracteristici:
a) este fundamentatã teoretic;
b) nu este sistematicã;
c) este analiticã;
d) este metodicã.
154.ObservaÑia nestructuratã presupune existenÑa unei grile de categorii si ipoteze
dinainte stabilite.
a) adevãrat;
b) fals.
155. Metoda observaÑiei prezintã avantajul analizei longitudinale a fenomenelor si
proceselor sociale.
a) adevãrat;
b) fals.
PSIHODIAGNOZÃ
1. Care dintre testele de mai jos mãsoarã gradul de deteriorare mentalã:
a. Testul matrici progresive Raven
b. Scalele Wechsler
c. Testul de aptitudini MacQuarrie
d. Testele Domino
2. Este necesarã prudenÑa în interpretarea rezultatului la un test de memorie; un
rezultat izolat nu poate fi generalizat pentru cã poate fi condiÑionat de mai mulÑi
factori. Dintre elementele de mai jos unul nu este corect adăugat între elementele care
pot condiÑiona rezultatul la testul de memorie.
a. atenÑia subiectului
b. metoda de testare folositã
c. caracterul examinatorului
d. conÑinutul examenului
3. Testele verbale mãsoarã abilitãÑile prin probe cum ar fi unele dintre cele prezentate
mai jos. Care dintre probe nu face parte dintre testele de mãsurare a inteligenÑei
verbale din WAIS:
a. vocabular
b. similitudini
c. memoria cifrelor
d. aranjare imagini
4. În istoricul dezvoltãrii testelor menite intelectului existã 3 orientãri psihometrice.
AlegeÑi dintre combinaÑiile de mai jos pe cea care le cuprinde perfect pe toate trei:
a. inteligenÑa ca dezvoltare, inteligenÑa ca aptitudine si simularea unor situaÑii de
problem-solving
b. inteligenÑa ca structurã factorialã, inteligenÑa ca dezvoltare si inteligenÑa ca
factor de personalitate
c. inteligenÑa ca dezvoltare, inteligenÑa ca aptitudine, inteligenÑa ca structurã
factorialã,
5. Scopul testului matrici progresive este de a mãsura aptitudinile subiectului în
perioada când rezolvã proba. Despre ce tip de aptitudini intelectuale nu este vorba?
AlegeÑi rãspunsul eronat din cele prezentate mai jos.
a. de a construi figuri fãrã semnificaÑie definitã
b. de a sesiza relaÑiile care existã între figuri;
c. de a concepe natura figurii care urmeazã în sistemul de relaÑii prezentat;
d. de a dezvolta un sistem de a raÑiona;
2
6. Raven descrie MP38 ca probã de observare si de claritate a gândirii unde fiecare
probã este în realitate sursa sau originea unui sistem de operare a gândirii; de aici
vine si denumirea de:
a. raÑionament verbal,
b. matrici intelectuale,
c. matrici progresive,
d. raÑionament intelectual
7. Coeficientul….......…………..reprezintã raportul dintre vârsta mentalã si cea
cronologicã, fracÑia fiind multiplicatã cu 100.
AlegeÑi dintre rãspunsurile de mai jos varianta care completeazã spaÑiul gol:
a. de deteriorare mentalã
b. de inteligenÑã,
c. emoÑional,
d. deteriorãrii somatice
8. Evaluarea inteligenÑei din perspectiva aptitudinii de a rezolva problemele a condus
la mãsurãtori diferenÑiate în funcÑie de caracterul sarcinilor. Astfel s-au dezvoltat teste
pentru inteligenÑa concretã, pentru inteligenÑa abstractã, pentru inteligenÑa verbalã,
pentru inteligenÑa practicã. Elementul comun tuturor acestor înfățișări este aptitudinea de
a ………………………:
AlegeÑi dintre rãspunsurile de mai jos varianta care completeazã spaÑiul gol:
a. conceptualiza,
b. imagina,
c. crea rãspunsuri
d. deduce
9. În afara indicelui de performanÑã, respectiv numãrul de itemi corect rezolvaÑi în
unitatea standard de timp, testele privind intelectul furnizeazã…………………..
Dintre cele patru exemple de mai jos unul este evident eronat. IndicaÑi care
anume.
a. indicele numãrului de erori,
b. indicele de exactitate,
c. indicele de standardizare
d. indicele de performanÑã
10. În evaluarea rezultatelor la o probã de inteligenÑã, situaÑia în care rezultatele
subiectului indicã ……………………… este semnificativã pentru capacitatea de
aprofundare si mobilitatea inteligenÑei. Care dintre urmãtoarele expresii completeazã
corect spaÑiul lipsã?
a. calitate înaltã în timp scurt,
b. calitate înaltã si erori multe,
c. exactitate moderata si viteza mare
d. erori puÑine si numãr mic de sarcini parcurse.
3
11. CombinaÑia dintre calitate înaltã, timp lung poate semnifica un ritm de lucru lent
datorat …………………………. Care dintre urmãtoarele expresii completeazã
corect spaÑiul lipsã?
a. unui deficit intelectual,
b. unui deficit de dinamicã sau mobilitate mentalã,
c. condiÑiilor de examen,
d. defectelor testului
12. Dupã modul în care atenÑia se manifestã în variate tipuri de activitãÑi se testeazã
capacitatea de rezistenÑã la distragerea prin perturbaÑii, respectiv ........................
atenÑiei pe o activitatea precisã pentru a permite acesteia derularea în condiÑiile cele
mai favorabile si în forma sa cea mai intensã.
Care dintre urmãtoarele variante completeazã spaÑiul lipsã?
a. distributivitatea,
b. instabilitatea
c. flexibilitatea,
d. concentrarea
13. Dupã modul în care atenÑia poate fi implicatã simultan în diferite tipuri de
activitãÑi se testeazã ........................atenÑiei, respectiv disponibilitatea de a performa
concomitent în douã direcÑii.
Care dintre urmãtoarele variante completeazã spaÑiul lipsã?
a. distributivitatea,
b. concentrarea,
c. stabilitatea,
d. fidelitatea
14. Printre alte scale prezente în grupul nr. ............ conform grupãrilor operate de
Gough pentru versiunea de 480 de itemi existã si sociabilitatea. Care dintre
rãspunsurile de mai jos poate completa spaÑiul lipsã în mod corect?
a. I
b. II.
c. III
d. IV
15. Modelul cuboid tridimensional definit de Gough pentru personalitate implicã un
numãr de ........... tipuri de comportament:
a. 3
b. 4
c. 5
d. 6
16. În cercetãrile asupra personalitãÑii ale lui Gough, trãsãturile de suprafaÑã definesc
un set de caracteristici ale personalitãÑii care:
4
a. formeazã un factor unitar
b. sunt sursa unui aspect al comportamentului
c. sunt stabile si permanente
d. nu formeazã un factor propriu-zis
17. Tematica motivaÑionalã din cadrul C.P.I. este implicatã în scalele:
a. responsabilitate, capacitate de statut, eficienÑã intelectualã
b. dobândirea prin conformism, realizarea prin independenÑã, eficienÑa
intelectualã
c. simÑul psihologic, flexibilitatea, feminitatea
d. dominanÑã, responsabilitate, capacitatea de a face impresie bunã
18. Scalele prin care se poate valida rãspunsul subiectului la chestionarul C.P.I. sunt:
a. Sa, Wb, Gi
b. Do, Wb, Cm
c. Wb, Gi, Cm
d. Wb, Cm, Fe
19. Dacã avem o notã standard T 55 la scala Re si o notã standard T 35 la scala Do
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. este iresponsabil dar dominant
b. este iresponsabil si lipsit de asertivitate
c. îsi asumã responsabilitatea dar este neasertiv
d. îsi asumã responsabilitatea si este dominant.
20. Dacã avem o notã standard T 40 la scala Do si o notã standard T 45 la scala Sy
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. nu este capabil sã domine desi este o persoanã socialã.
b. nu este capabil sã domine si nu este nici sociabil.
c. este dominant, si sociabil
d. este dominant si nesociabil.
21. Dacã avem o notã standard T 68 la scala Do si o notã standard T 54 la scala Sp
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. este dominant si dornic sã participe
b. este dominant dar lipsit de sociabilitate
c. este sociabil dar lipsit de asertivitate
d. nu este participativ si nici asertiv.
22. Dacã avem o notã standard T 75 la scala Do si o notã standard T 40 la scala Ie
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. este deosebit de dominant dar lipsit de interese intelectuale
b. este asertiv si cu o bunã implicare intelectualã
c. nu este dominant desi este curios si deschis spre probleme intelectuale
d. desi dezinteresat de formarea intelectualã este neastertiv.
5
23. Dacã avem o notã standard T 58 la scala Ac si o notã standard T 65 la scala Ai
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. o persoanã care se simte bine într-un cadru formal fãrã sã manifeste
independenÑã
b. este o persoanã conformistã dar capabilã sã facã faÑã confruntãrii cu situaÑii
în care trebuie sã acÑioneze independent.
c. capabilã sã facã faÑã confruntãrii cu situaÑii în care trebuie sã acÑioneze
independent însã incapabil sã facã faÑã presiunii de a se conforma.
d. nu se simte în largul sãu într-un cadru formal si nici în situaÑii care cer
independenÑã.
24. Dacã avem o notã standard T 40 la scala Ac si o notã standard T 65 la scala Ai
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. nivel scãzut de conformism dar o bunã capacitate de a acÑiona independent.
b. nivel scãzut de conformism însã fãrã a fi în stare sã se manifeste
independent.
c. nivel ridicat de conformism si o bunã capacitate de a acÑiona independent.
d. nivel ridicat de conformism dar o slabã capacitate de a se manifesta
independent.
25. Dacã avem o notã standard la scala T 65 Do si o notã standard T 40 la scala Ai
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. este o persoanã asertivã, independentã, creativã
b. este o persoanã dominantã cãreia îi plac condiÑii de lucru stabile
c. este o persoanã nonasertivã dar independentã
d. este o persoanã nonasertivã
26. Dacã avem o notã standard T 45 la scala Ac si o notã standard T 37 la scala Sy
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. este o persoanã convenÑionalã
b. este sociabilã fãrã a fi convenÑionalã
c. nu rezistã într-un mediu convenÑional care îi cere interacÑiuni
d. este retrasã si are nevoie de interacÑiune cu ceilalÑi
27. Dacã avem o notã standard la scala T 65 Sy si o notã standard T 55 la scala Cs
putem spune despre persona care a completat chestionarul cã:
a. este o persoanã extravertã, cãreia îi place sã aibã o poziÑie socialã
b. este o persoanã extravertã dar nonasertivã
c. este o persoanã introvertã dar asertivã
d. este o persoanã care nu doreste un statut social.
28. Dacã avem o notã standard T 60 la scala Do si o notã standard T 35 la scala To
putem spune despre persoana care a completat chestionarul cã:
a. este o persoanã plinã de iniÑiativã si deschisã la iniÑiativele altora
b. îi place sã se afirme si nu prea tolereazã concurenÑa
6
c. este flexibilã si se poate impune
d. este inflexibilã si nu se poate impune
29. Dacã avem o notã standard T 75 la scala Ie si nota T 55 la scala Py putem spune
despre persoana care a completat chestionarul cã:
a. are stofã de cercetãtor
b. este un om practic si empatic
c. este un visãtor introvert
d. este un bun psihoterapeut
30. Dacã avem o notã standard T 35 la scala Ie si nota 68 la scala Fx putem spune
despre persoana care a completat chestionarul cã:
a. este un om cult si plin de iniÑiativã
b. este practic si nespus de adaptabil
c. este adaptabil si studios
d. nu îi place sã studieze
31. Dacã avem o notã standard T 85 la scala Sc putem spune despre persoana care a
completat chestionarul cã:
a. are un bun autocontrol
b. este tensionatã si se controleazã excesiv
c. este calmã si adaptabilã
d. nu se poate deloc controla
32. Dacã avem o notã standard T 40 la scala Re si o notã standard T 45 la scala So
putem spune despre persoana care a completat chestionarul cã:
a. este o persoanã responsabilã, atentã la norme si cerinÑe sociale
b. nu te poÑi baza pe o astfel de persoanã
c. este un om în care poÑi avea încredere
d. este responsabil si desconsiderã cerinÑele sociale
33. Dacã avem o notã standard T 65 la scala Gi si o notã standard T 60 la scala Ai
putem spune despre persoana care a completat chestionarul cã:
a. este sigur cã doreste sã facã o bunã impresie si stie cum sã o facã
b. este nesigur de ea si nu se poate confrunta cu o situaÑie dificilã
c. îi place sã epateze dar nu stie cum sã o facã
d. îi plac situaÑiile practice si nu-si prea face probleme în legãturã cu ce se
spune despre ele
34. Dacã avem o notã standard T 45 la Cm, o nota standard T 40 la Ie si o notã T 50
la Wb, putem presupune cã persoana:
a. are dificultãÑi de relaÑionare
b. este bizarã
c. este comunã
d. are dificultãÑi de înÑelegere a chestionarului
7
35. Dacã la scala Fe avem o notã T de 35, la scale Sa o notã de T de 35 si subiectul
este femeie, putem sã spunem cã:
a. prezintã multã încredere în sine si este o persoanã plinã de empatie
b. este o persoanã sensibilã, femininã si totusi lipsitã de auto-acceptare
c. este o persoanã cãreia îi place sã acÑioneze si are o bunã pãrere despre sine
d. prezintã un comportament destul de puÑin sensibil si în acelasi timp are
dificultãÑi de auto-acceptare
36. Dacã avem o notã T de 65 la Wb si o notã T de 55 la To, putem vorbi de relaÑii cu
ceilalÑi:
a. încărcate de tensiune si de nervi
b. degajate aparent dar umplute de nemulÑumiri
c. tensionate si pline de energie vitalã
d. vitale, optimiste si cu încredere
37. Dacã avem o notã T de 45 la Sc si o notã T de 40 la To, putem sã considerãm cã
este vorba de o persoanã care:
a. îsi pierde frecvent controlul
b. nu este capabilã de toleranÑã si control în relaÑiile cu ceilalÑi
c. îi este greu sã se controleze desi este deschisã faÑã de cei din jur
d. este relativ neîncrezãtoare si suspicioasã
38. Când avem toate notele T la scalele Sy, Sp si Cs peste medie, putem pune cã:
a. persoana este extravertã.
b. persoana este introvertã
c. persoana este lipsitã de control
d. persoana se poate controla emoÑional
39. Înainte de a interpreta profilul chestionarului CPI evaluãm validarea acestuia
referitor la:
a. atitudinea cu care subiectul a rãspuns la itemii testului
b. condiÑia de sãnãtate mentalã si inteligenÑã
c. mãsura în care este convenÑional si eficient în comportament
d. mãsura în care are o conduitã adaptatã
40. Dacã avem o notã standard de nivel 10 la factorul C dintre cei 16 factori primari,
putem afirma cã:
a. subiectul are o bunã capacitate de gândire abstractã
b. subiectul este responsabil si independent
c. subiectul are o bunã capacitate de control emoÑional
d. forÑa eului este slabã.
41. Dacã avem o notã standard de nivel 3 la factorul B din 16 PF, putem afirma cã:
a. persoana are un bun coeficient intelectual
b. persoana are un slab coeficient intelectual
8
c. subiectul este inteligent si creativ.
d. subiectul este creativ dar nu este inteligent.
42. Dacã avem o notã standard de nivel 3 la factorul primar B alãturi de o nota
standard de nivel 8 la factorul primar C putem spune cã:
a. subiectul este inteligent dar forÑa eului este instabilã
b. subiectul este inteligent si forÑa eului este puternicã
c. subiectul nu este inteligent si nici controlul eului nu funcÑioneazã normal
d. Subiectul nu este inteligent dar are o bunã capacitate de control a eului.
43. Factorii de ordin secundar sunt structuri complexe de factori primari, care descriu
în concepÑia lui Cattell trãsãturi de suprafaÑã. Dintre descrierile de mai jos, semnalaÑi
pe cea care nu se referã la factorii secundari:
a. introversie – extraversie
b. emotivitatea – dinamism
c. perseverenÑã – delãsare
d. supunere – independenÑã
44. În înÑelegerea organizãrii dinamice a personalitãÑii este important sã se ia în
consideraÑie, considerã Cattell, forÑele dinamice sau motivaÑionale precum
sentimentele si ................ Care este varianta care completeazã corect propoziÑia.
a. ergii
b. emoÑiile
c. dorinÑele
d. voinÑa
45. Pentru Cattell, trãsãturile de personalitate sunt ................care rezultã din aplicarea
metodei de analizã factorialã asupra unei mase critice de informaÑii despre
comportamentul uman. Care dintre cuvintele de mai jos completeazã corect spaÑiul
lipsã:
a. elementele
b. condiÑiile
c. factorii
d. structurile
46. În testul dedicat factorului secundar anxietate, Cattell implicã un numãr de .....
factori primari ce au sens ca diferiÑi contributori:
a. 4
b. 3
c. 5
d. 7
47. Nota brutã la factorul anxietate este corectatã în funcÑie de de:
a. vârsta si educaÑia subiectului
b. educaÑia si intelectul subiectului
9
c. intelectul si vârsta subiectului
d. vârsta si genul subiectului
48. Factorii primari evaluaÑi prin chestionarul 16 FP al lui R. B. Cattell, sunt
constructe ................. care încearcã sã cuprindã mulÑimea de manifestãri
comportamentale specifice dimensiunii:
a. bipolare
b. disjuncte
c. secundare
d. degradate
49. O notã scãzutã, de nivel 2 la factorul A indicã un comportament caracterizat prin
............. si rãcealã afectivã.
a. ciclotimie
b. depresie
c. schizotimie
d. schizofrenie
50. Termenul de ............................ a personalitãÑii se referã la coordonarea,
organizarea sau unificarea unor trãsãturi separate care constituie personalitatea ca
întreg.
a. adaptare
b. integrare
c. evoluÑie
d. stagnare
51. În cadrul testului 16 PF, termenul de anxietate se referã la:
a. unul dintre factorii primari ai personalitãÑii
b. unul dintre factorii secundari ai personalitãÑii
c. unul dintre factorii terÑiari ai personalitãÑii
d. nu apare specificat ca factor al personalitãÑii
52. În cadrul testului 16 PF, termenul de extraversie se referã la:
a. nu apare specificat ca factor al personalitãÑii
b. unul dintre factorii primari ai personalitãÑii
c. unul dintre factorii secundari ai personalitãÑii
d. unul dintre factorii terÑiari ai personalitãÑii
53. În cadrul testului 16 PF, termenul de independenÑã se referã la:
a. nu apare specificat ca factor al personalitãÑii
b. unul dintre factorii primari ai personalitãÑii
c. unul dintre factorii secundari ai personalitãÑii
d. unul dintre factorii terÑiari ai personalitãÑii
10
54. În cadrul testului 16 PF, termenul de agreabilitate se referã la:
a. unul dintre factorii primari ai personalitãÑii
b. unul dintre factorii secundari ai personalitãÑii
c. unul dintre factorii terÑiari ai personalitãÑii
d. nu apare specificat ca factor al personalitãÑii
55. Care este cel mai puternic factor primar în cadrul testului 16 PF?
a. toÑi sunt egali
b. factorii secundari
c. factorul A
d. factorul C
56. Cum considerã Cattell sentimentul de sine în cadrul factorilor personalitãÑii?
a. trãsãturã de tip ergic
b. trãsãturã controlatã de toate celelalte
c. sentiment master
d. sentiment subordonat
57. Care este primul pas în interpretarea profilului 16PF?
a. alegerea scalelor cu note extreme
b. alegerea scalelor cu note le în zona medie
c. alegerea scalelor cu note extraordinar de ridicate
d. alegerea scalelor cu note extrem de scãzute
58. Cattell defineste un numãr de ....stadii în dezvoltarea personalitãÑii
a. 6
b. 5
c. 4
d. 3
59. Ce sunt factorii în raport cu mărimile de personalitate?
a. un construct teoretic
b. un construct statistic
c. un construct abstract
d. un construct concret
60. În cadrul Inventarului de personalitate California, scala de empatie mãsoarã:
a. nu este o scalã a CP.I.
b. intuiÑia si rezonanÑa afectivã
c. plãcerea pentru interelaÑionare
d. izolarea afectivã
61. În cadrul Inventarului de personalitate California, scala de independenÑã mãsoarã:
a. resursele individului
b. submisivitatea faÑã de reguli
11
c. convenÑionalismul
d. nu este o scalã a CPI
62. Prototipul cuboid în psihodiagnoza personalitãÑii dezvoltatã de H. Gough se referã
la:
a. nu existã ca instrument de evaluare
b. stilul cognitiv al persoanei
c. structura geometricã tri-axialã
d. modul cum interferã 3 din cei 20 de factori
63. Comportamentul de tip gamma implicã:
a. extraversie, independenÑã
b. introversie, independenÑã
c. extraversie, dependenÑã
d. introversie, dependenÑã
64. Scala de eficienÑã intelectualã din C.P.I:
a. reprezintã o mãsurã a Quotientului Intelectual
b. reprezintã gradul de discernãmânt
c. reprezintã intelectul specific masculin
d. reprezintã capacitatea de a face faÑã ambiguitãÑii, indeterminãrii
65. Scala comunalitãÑii din C.P.I reflectã
a. slabã socializare dar un ridicat convenÑionalism
b. bunã socializare alãturi de inteligenÑã emoÑionalã ridicatã
c. bunã socializare si negarea tendinÑelor nevrotice
d. slabã socializare dar optimism
66. Scorurile în note T peste 50 reprezintã:
a. devianÑa de la medie
b. evidenÑiere a comportamentelor contrare denumirii scalei
c. evidenÑiere a comportamentelor similare denumirii scalei
d. variabilitatea scorurilor
67. Nota T 60 la scala To alãturi de nota T 60 la scala GI, semnificã:
a. bunã socializare
b. slabã socializare
c. nu are legãturã cu socializarea
d. anxietate socialã
68. Nota T 35 la scala Wb alãturi de nota T 35 la scala Cm semnificã:
a. masculinitatea profilului
b. lipsa de încredere
c. invalidarea profilului
d. nu au sens împreunã
12
69. Nota T 70 la scala Wb alãturi de nota T 60 la scala Sa indicã:
a. optimism alãturi de neîncredere în sine
b. optimism si încredere în sine
c. pesimism si neîncredere în sine
d. pesimism si încredere în sine
70. Scalele Invenarului de Personalitate California:
a. coreleazã între ele dar nu au itemi comuni
b. nu coreleazã si nu au itemi comuni
c. coreleazã pentru cã au itemi comuni
d. nu coreleazã desi au itemi comuni
71. Testele C.P.I. si 16 P.F. permit fiecare:
a. analizã a profilului de personalitate si caracteristicilor persoanei
b. imagine globalã a personalitãÑii si caracteristicilor persoanei
c. perceperea socialã a personalitãÑii si a caracteristicilor persoanei
d. creșterea unor formule standardizate de evaluare
72. Setul de adjective caracteristice pentru fiecare dintre scalele probei permit
interpretarea:
a. aspectelor caracteristice ale comportamentului
b. integrativã a caracteristicilor comportamentului
c. percepÑiei personale asupra comportamentului
d. percepÑiei sociale a comportamentului
73. Scalele Re, To si Cm:
a. fac parte din aceeasi grupare de scale a C.P.I.
b. includ toate componente de tip control emoÑional
c. sunt toate scale motivaÑional-valorice
d. nu fac parte din accesi grupare de scale a C.P.I
74. Scalele Do si Fe ale C.P.I. au în comun:
a. aspecte privind gradul de implicare emoÑionalã
b. aspecte privind motivaÑia pentru condiÑia socialã
c. aspecte privind gradul de autoritate
d. aspecte privind gradul de asertivitate
75. Scalele Re, C, Do, B:
a. fac parte din chestionarul 16 P.F.
b. fac parte din chestionarul C.P.I.
c. nu fac parte din nici unul dintre aceste chestionare
d. fac parte din cele două chestionare
SOCIOLOGIE GENERALÃ
Alegeri multiple
1. Stratificarea poate fi definitã ca:
a. diferenÑiere a funcÑiilor, ierarhizatã si evaluatã dupã criterii specifice fiecãrei
societãÑi
b. dispunere ierarhicã a unui set de grupuri, categorii, straturi sociale, pe o scalã
constituitã pe baza unuia sau mai multor criterii
c. inegalitãÑi structurale între diverse grupuri de oameni
2. Care sunt principalele sisteme de stratificare? IdentificaÑi cifra care corespunde
rãspunsului corect:
a. clasa
b. starea
c. casta
d. sclavia
e. brahmanii
f. jati
3. Care sunt principalele stãri feudale europene?
a. clerul
b. „starea a treia”
c. aristocraÑia
4. Care sunt deosebirile fundamentale care diferenÑiazã clasa de celelalte sisteme de
stratificare?
a. sistemele de clasã fun-cÑioneazã, în principal, prin intermediul unor legãturi,
la scarã mare, de tip impersonal
b. clasa unui individ este, cel puÑin parÑial, dobânditã
c. clasele depind de deosebirile economice dintre grupurile de indivizi
d. clasele sociale nu sunt întemeiate pe baza unor prevederi legale sau religioase
5. Care sunt cele patru clase sociale majore ce existã în societãÑile industrializate si în
Ñãrile Lumii a Treia?
a. Ñãranii
b. clasa muncitoare
c. patronii
d. clasa de mijloc
e. profesionistii
f. clasa de sus
6. Care sunt cele mai influente abordãri teoretice cu privire la stratificare?
a. teoria marxistã
b. teoria elitelor
c. teoria weberianã
d. teoria interacÑionistã
e. teoria evoluÑionistã
f. teoria funcÑionalistã
7. PrecizaÑi care sunt, dupã Mohamed Cherkaoui, procesele ce stau la baza
stratificãrii:
a. inegalitatea
b. ierarhizarea
c. integrarea
d. evaluarea
e. recompensa
f. diferenÑierea
8. Care sunt, în concepÑia lui Marx, cele trei clase principale din societãÑile industriale
moderne?
a. serbii
b. industriasii (capitalistii)
c. proletariatul
d. mica nobilime
e. proprietarii funciari
9. Care dintre urmãtoarele caracteristici se regãsesc în modelul funcÑionalist referitor
la clasele sociale?
a. clasele sociale sunt universale si necesare
b. clasele sociale au o origine socialã si istoricã, care derivã din faptul cã unii
indivizi posedã mijloace de producÑie, în timp ce alÑii nu le posedã
c. schimbãrile socio-profesionale sunt mai facile sau mai dificile, potrivit gradului
de deschidere a structurii societãÑii
d. diferitele clase sunt complementare si sunt sursã de armonie pentru societate
e. mostenirea unui capital familial (cultural, dar mai cu seamã economic si
social) are o importanÑã deosebitã
10. Care dintre urmãtoarele caracteristici se regãsesc în modelul marxist referitor la
clasele sociale?
a. clasele sociale îsi au originea în naturã si biologie, care fac ca fiinÑele umane sã nu
fie egale
b. sã accezi la o clasã superioarã nu depinde de schimbãrile de statut socioprofesional
c. clasele sociale nu sunt universale si pot fi abolite
d. faci parte dintr-o clasã socialã pentru cã ai un anumit tip de ocupaÑie si posezi
un anumit nivel de venit, putere, instrucÑie, competenÑã sau prestigiu
e. principalele douã clase din societate au interese contradictorii, fiind sursã de
conflict permanent
11. Care sunt, în concepÑia funcÑionalistã, tipurile de recompense de care dispune
orice societate pentru a-i stimula pe indivizii competenÑi sã-si asume funcÑiile
considerate dificile?
a. de ordin estetic
b. de ordin simbolic
c. de ordin economic
12. Care sunt dimensiunile, avute în vedere de Max Weber, în analiza stratificãrii?
a. socialã
b. economicã
c. politicã
d. culturalã
e. statutarã
13. În concepÑia weberianã, politicul, ca dimensiune a stratificãrii, este întruchipat de:
a. proprietate
b. onoare socialã
c. grupuri politice
d. prestigiu
e. partide
14. Care sunt principalii agenÑi de selecÑie în realizarea mobilitãÑii sociale?
a. grupurile politice
b. biserica
c. familia
d. scoala
e. birocraÑiile
f. recompensa
15. InstituÑiile pot fi definite ca:
a. organizaÑii care au statut, reguli de funcÑionare stabilite prin regulamente
si/sau legi, cuprinzând rolul sau funcÑia socialã de a satisface anumite nevoi colective
b. structuri sociale care au atins un grad înalt de mobilitate
c. un ansamblu de reguli care organizeazã societatea sau unele din instanÑele
acesteia
d. moduri de a acÑiona, a gândi si a simÑi, care au o influenÑã constrângãtoare
asupra individului, venitã din exteriorul acestuia, au o existenÑã proprie,
independentã de manifestãrile individuale, sunt distinctive pentru un grup dat,
fiind relativ acceptate de toÑi membrii acestuia
16. Care sunt componentele vitale ale instituÑiilor?
a. sistemele reglatoare
b. sistemele economice
c. sistemele normative
d. sistemele cultural-cognitive
e. sistemele politice
17. În analiza instituÑiilor, perspectiva normativã are în vedere:
a. valorile
b. semnificaÑiile
c. normele
d. simbolurile
e. recompensele
18. În analiza instituÑiilor, pilonul cultural-cognitiv se refer
_________________
Asigurari de viata, Pensii private,Rente de studii pentru copii si Pensii facultative |
|
